3,5 tone de făină veche de 3000 de ani, scoase la iveală într-o brutărie!

3

Nu, nu e o glumă! O echipă de arheologi polonezi şi armeni au dezgropat rămășițele unei brutării vechi de 3.000 de ani, care încă mai conține grămezi de făină de grâu, informează publicația Live Science, citând site-ul Science in Poland.

Descoperirea a fost făcută într-un sit aflat în oraşul Metsamor, din vestul Armeniei, unde arheologii au găsit o serie de ruine vechi de aproximativ 3000 de ani, de la începutul Epocii Fierului.

După ce au identificat făina şi au excavat câteva cuptoare, arheologii și-au dat seama că ruinele descoperite aparţin unei brutării de dimensiuni mari. Praful de făină era împrăştiat peste tot în perimetrul ruinelor, inclusiv în cuptoare.

„La prima vedere părea să fie vorba de cenuşă. Am presupus că este vorba de ceva organic şi am adunat cam 4-5 saci plini cu această pulbere”, a declarat pentru Live Science coordonatorul lucrărilor, Krzysztof Jakubiak, profesor de arheologie la Universitatea din Varşovia.

După efectuarea unor analize de laborator, echipa a ajuns la concluzia că pulberea este făină de grâu, folosită pentru a face pâine. Din estimările arheologilor, brutăria cu laturi de 25 pe 25 de metri, al cărei acoperiș de stuf era susținut de 18 stâpli de lemn, ar fi fost operațională între secolele 11 şi 9 î.Hr., la începutul Epocii Fierului, iar la un moment dat, în interiorul clădirii ar fi fost depozitate aproximativ 3,5 tone de făină.

„Aceasta este una dintre cele mai vechi astfel de structuri cunoscute din Metsamor. Pentru că acoperişul structurii s-a prăbuşit în timpul unui incendiu a protejat totul şi din fericire, făina s-a păstrat. Este extraordinar, pentru că, în circumstanţe normale, totul ar fi trebuit să ardă şi să dispară complet”, a mai comentat profesorul Jakubiak.

Acesta a mai spus că, înainte de a deveni brutărie, este posibil ca respective clădire să fi fost „folosită pentru ceremonii sau întâlniri, iar apoi a fost transformată în depozit”.

Despre locuitorii antici din Metsamor nu se cunosc multe lucruri, pentru că aceștia nu cunoşteau scrierea, însă arheologii şi istoricii susţin că oraşul fortificat făcea parte din regatul biblic Urarat (numit şi Urartu), după ce a fost cucerit de regele Argishti I în secolul 8 î.Hr. Înainte de cucerire, aşezarea fortificată se întindea pe 100 de hectare şi a fost „înconjurată de complexe de temple cu câte șapte sanctuare”, scrie Science in Poland.

Săpături arheologice desfăşurate anterior la Metsamor au dezvăluit existenţa unei aşezări împrejmuite de ziduri şi un cimitir în care se aflau 100 de morminte. Deşi numeroase morminte au fost descoperite goale, probabil în urma trecerii jefuitorilor, într-un astfel de mormânt au fost descoperite câteva pandantive din aur şi aproximativ 100 de mărgele, conform publicaţiei The Miami Herald.

Sursa foto: Patrick Okrajek/livescience.com