Sectorul laptelui din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă, cu riscuri reale de faliment pentru numeroși fermieri. Costurile de producție au depășit praguri sustenabile, în timp ce prețurile de vânzare la poarta fermei rămân la un nivel insuficient pentru a acoperi cheltuielile.
Potrivit datelor prezentate într-o scrisoare oficială transmisă către Comisia Europeană, fermierii români se confruntă cu o discrepanță majoră între costuri și venituri. Mai exact, costurile de producție ajung la 1,8 – 2 lei/litru, în timp ce prețul de vânzare este de doar 1,5 – 1,6 lei/litru, ceea ce face activitatea economică nesustenabilă.
Situația este confirmată și de documentele transmise de fermieri către autoritățile europene, unde se arată că prețul laptelui la poarta fermei se situează în jurul valorii de 30 de eurocenți pe litru. În unele cazuri, în special pe piața spot, acesta coboară chiar până la aproximativ 1,2 lei/litru, un nivel considerat „derizoriu” de către producători.
În același timp, costurile reale de producție depășesc 50 de eurocenți pe litru, ceea ce accentuează presiunea financiară asupra fermelor. Diferența nu mai poate fi susținută nici măcar pe termen scurt, avertizează semnatarii documentului.
Efectele crizei sunt deja vizibile în teren. Conform informațiilor centralizate, doar în ultimele săptămâni au fost sacrificate aproximativ 1.500 de vaci de lapte din ferme considerate performante. Mulți fermieri sunt nevoiți fie să își reducă efectivele, fie să renunțe complet la activitate. Această tendință este considerată extrem de periculoasă, în condițiile în care refacerea efectivelor necesită ani de zile și investiții considerabile.
Situația a fost adusă în atenția instituțiilor europene de către europarlamentarii Daniel Buda și Dan Motreanu, care au transmis o scrisoare oficială către comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen. Printre altele, aceștia solicită măsuri urgente pentru stabilizarea pieței laptelui, inclusiv activarea rezervei de criză, măsuri pentru stocare și stimularea consumului intern, sau accelerarea promovării pe piețele externe.
De asemenea, problema a fost discutată în cadrul Parlamentul European și al reuniunilor COM AGRI, însă până în prezent nu au fost adoptate măsuri concrete din partea Comisiei.
Europarlamentarul Daniel Buda atrage atenția că fermierii nu se confruntă cu o problemă de eficiență internă, ci cu un dezechilibru structural al pieței, pe care nu îl pot controla. Acesta a subliniat și existența unei „fracturi de comunicare” între fermieri, autorități și instituțiile europene, care a întârziat transmiterea unor date clare și complete către Bruxelles.
„Degeaba plângem în baie dacă nu spunem lucrurilor pe nume acolo unde trebuie”, a declarat Buda, făcând apel la o mai bună coordonare și reprezentare a intereselor fermierilor români la nivel european.