Banii reținuți anual din subvențiile fermierilor pentru constituirea unui mecanism de gestionare a riscurilor climatice rămân, în continuare, în incertitudine. Deși procentul de 3% a fost oprit din plățile APIA cu ideea de a construi un fond mutual sau o schemă de asigurare pentru situații precum seceta, mecanismul concret prin care fermierii ar urma să fie despăgubiți nu este încă funcțional.
Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, spune că problema trebuie analizată cu atenție înainte ca statul să renunțe definitiv la ideea construirii unui instrument de asigurare pentru fermieri. Potrivit acestuia, banii există, însă până acum nu a fost găsită formula prin care să fie transformați într-o schemă viabilă, mai ales în condițiile în care asiguratorii evită să acopere riscul de secetă.
”Avem banii reținuți pentru o schemă de asigurări. Nu s-a găsit soluția până acum. Înțeleg că au fost mai multe runde de discuții cu asiguratorii, cu ce se poate asigura, ce nu se poate asigura, nimeni nu vrea să facă asigurări pe secetă. Banii sunt reținuți de la fermieri. Dacă renunțăm la schema respectivă, înseamnă că putem împărți banii”, a precizat Tanczos Barna, la AGRO TV, într-un interviu acordat jurnalistului Ovidiu Ghinea.
La nivelul MADR, anul trecut, s-a discutat inclusiv varianta unei contribuții suplimentare de 20 euro/hectar, pe lângă reținerea de 3%, pentru constituirea unui fond de risc destinat despăgubirilor în caz de secetă, băltiri sau îngheț. Atunci, fostul ministru, Florin Barbu, vorbea despre un sistem inspirat de modelul PAID.
Problema este că, deși banii au fost reținuți, fermierii nu au încă un mecanism clar prin care să fie despăgubiți automat atunci când culturile sunt afectate de secetă. În lipsa acestuia, România continuă să funcționeze după modelul clasic: atunci când apare o calamitate majoră, fermierii așteaptă o decizie politică și o alocare bugetară din partea Guvernului.
Tanczos Barna avertizează că renunțarea la fondul de risc și împărțirea banilor către fermieri ar rezolva doar temporar problema lichidităților, dar ar lăsa agricultura românească fără o soluție structurală pentru anii următori.
”Eu cred că mai merită o analiză. (…) Orice sumă reținută și plătită ulterior este binevenită, fără doar și poate, mai ales într-o perioadă de criză, dar în clipa respectivă, am renunțat să mai gândim o formă de construire a unei piețe de asigurări care să vină în sprijinul fermierilor. Înseamnă că am rămas la nivelul de: dacă are bani Guvernul, o să plătească despăgubiri, dacă nu are bani Guvernul, nu o să plătească despăgubiri. De aceea nu ar trebui neapărat să renunțăm imediat la acele sume reținute. (…) Aproape toate țările europene au fel de fel de forme de fond mutual sau de asigurări pentru fermieri. Noi alegem varianta mai simplă, dar mai puțin sigură”, a precizat ministrul interimar.