Tot mai mulți fermieri români caută soluții pentru a-și reduce costurile și pentru a face față anilor tot mai dificili din punct de vedere climatic. În sudul țării, la Agromec Vișina, trecerea către sistemul no-till nu a fost o decizie luată peste noapte, ci rezultatul unor calcule economice și tehnice făcute după mai mulți ani complicați pentru agricultură.
Invitat în emisiunea „Agricultura la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea, Ștefan Stănescu, director general al fermei Agromec Vișina, și dr. ing. Liviu Dincă, au explicat că ferma a renunțat aproape complet la agricultura clasică, trecând la semănatul direct. În prezent, plugul mai este folosit doar pe o parte foarte mică din suprafață.
„Decizia de a trece în no-till a venit din două aspecte: seceta și partea economică”, a subliniat dr. ing. Liviu Dincă.
Potrivit acestuia, anul agricol 2018-2019 a fost un prim semnal puternic, fiind un an fără zăpadă, urmat apoi de sezoane cu precipitații reduse și probleme tot mai mari în câmp. Din acel moment, ferma a început să caute o direcție prin care să își conserve mai bine apa în sol, dar și să își reducă presiunea economică.
„Nu este ușor, este un întreg ansamblu tehnologic. Este o tehnologie total diferită de tehnologia clasică de agricultură. Începând de la oameni, totul este schimbat, inclusiv operatorii”, a explicat Liviu Dincă.
La Agromec Vișina, tranziția către no-till a însemnat nu doar schimbarea modului de lucru al solului, ci și schimbarea mentalității în fermă. Ștefan Stănescu a explicat că preferă să formeze tineri operatori în propriul sistem, în loc să aducă oameni obișnuiți cu tehnologia clasică, greu de adaptat la noile cerințe.
„Preferăm să luăm tineri pe care să-i formăm în sistemul pe care noi ni-l dorim. Nu preferăm să luăm operatori de la alte ferme, ci să ne creștem aici, la noi în fermă, pe modelul nostru”, a spus directorul Agromec Vișina.
Ferma lucrează aproximativ 3.300 de hectare, iar schimbarea tehnologică a fost însoțită și de o schimbare în modul de luare a deciziilor. Cultura nu mai este aleasă doar după obișnuință, ci în funcție de apă, costuri, piață, logistică și posibilitatea de valorificare. În acest context, oleaginoasele au ajuns să aibă o pondere importantă în fermă.
Un punct important subliniat de Liviu Dincă este faptul că no-till nu poate fi tratat ca o rețetă simplă, în care fermierul renunță doar la arat, dar păstrează restul tehnologiei clasice. Specialistul avertizează că, în acest sistem, se schimbă fizica, chimia și biologia solului, dar și modul de iernare al dăunătorilor.
„Nu prea merge făcută o ciorbă între no-till și tehnologia clasică. Ori faci așa, ori faci așa. Nu prea merge să-ți alegi tu ce tehnologie îți convine”, a precizat Liviu Dincă.
Acesta a arătat că, în sistemul no-till, fermierul trebuie să înțeleagă mai bine solul, resturile vegetale, dăunătorii, fertilizarea și protecția culturilor. De exemplu, fertilizarea trebuie adaptată, iar deciziile nu pot fi luate fără analize de sol și fără o bună cunoaștere a fiecărei parcele.
Din punct de vedere economic, trecerea la no-till a fost legată direct de reducerea costurilor și de creșterea eficienței. Ferma a investit în utilaje și tehnologie, dar doar acolo unde calculele au arătat că amortizarea se poate face rapid. Stănescu spune că investițiile trebuie făcute cu atenție, mai ales într-o perioadă în care agricultura este tot mai expusă la volatilitatea piețelor, secetă și costuri mari.
„Ne uităm foarte mult pe amortizări și încercăm să le facem în 3-4 ani. Nu avem cum să ne facem calculul să amortizăm utilaje în 10 ani”, a mai explicat directorul Agromec Vișina.
Modelul aplicat la Vișina nu este prezentat ca o soluție simplă pentru orice fermă, ci ca un sistem care cere pregătire, disciplină și adaptare. Liviu Dincă a avertizat că fermierii care trec la no-till fără să înțeleagă schimbările din sol și fără să lase orgoliul deoparte riscă să renunțe după primul an.
Exemplul Agromec Vișina arată că agricultura conservativă poate fi o direcție viabilă în zonele secetoase, dar numai atunci când este susținută de calcule economice, cunoaștere tehnică, oameni bine pregătiți și decizii luate pe baza datelor din fermă.