Într-o scrisoare deschisă adresată Senatului României, Ministerului Mediului, Apei și Pădurilor și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, câteva zeci de organizații profesionale ale fermierilor și cooperativelor din România cer garanții clare privind compensarea agricultorilor înainte de adoptarea proiectului de Lege L455/2026 privind Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030.
În opinia reprezentanților fermierilor, impactul economic negativ al noului act normativ asupra sectorului agricol va fi mult mai mare decât echivalentul sumei prevăzute în jalonul din PNRR, motiv pentru care consideră că este absolut necesară realizarea unui studiu de impact economic și consultarea reală a organizațiilor reprezentative ale fermierilor înainte de adoptarea proiectului de lege ce vizează conseravarea biodiversității.
„Atragem atenția asupra riscurilor economice pe care le presupune, în forma actuală, proiectul de lege L455/2026, privind Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030. Solicităm garanții clare privind compensarea fermierilor și consultarea acestora înainte de adoptarea actului normativ pentru a nu ajunge ca după implementarea strategiei să crească prețul hranei similar cu prețul carburanților și energiei, azi, creându-ne singuri crize și dificultăți financiare întregii populații a României, pe care le putem preveni”, se arată în scrisoarea deschisă.
Potrivit semnatarilor documentului, fermierii și cooperativele sunt parteneri în protejarea naturii, nu adversarii ei, însă atrag atenția că „parteneriatul înseamnă compensare corectă și consultare reală, nu obligații impuse fără finanțare”.
„Subliniem că nu contestăm obiectivele de mediu ale României, dar avertizăm că, în forma actuală, strategia transferă o parte semnificativă a costurilor conservării asupra fermierilor, indiferent de dimensiunea exploatației. Acest lucru va afecta masiv competitivitatea agriculturii românești, veniturile producătorilor și, în cele din urmă, securitatea alimentară a țării noastre, creând suplimentar probleme sociale în mediul rural”, mai spun mai spun reprezentanții organizațiilor de fermieri în scrisoarea deschisă adresată autorităților.
„Analiza noastră arată că o parte importantă a presiunilor asupra fermierilor și cooperativelor derivă din obligațiile europene care au fost anulate/suspendate, în timp ce strategia națională precizează că nu creează, prin ea însăși, obligații juridice noi, azi, dar se va face trimitere în viitor la ea și vom avea constrângeri și impuneri mult mai mari și mai multe, fără nici un fel de finanțare. Din acest motiv, solicităm înainte garanții naționale pentru o aplicare echitabilă, etapizată și finanțată corespunzător, care să nu reducă competitivitatea sau să închidă activitatea economică”, se prezisează în document.
Principalele solicitări ale fermierilor în legătură cu legea privind Strategia națională și Planul de acțiune pentru conservarea biodiversității 2026–2030 vizează:
- un studiu de impact economic dedicat sectorului agricol, realizat înainte de adoptarea strategiei;
- compensarea integrală și garantată a oricărei restricții, din surse suplimentare plafonului Politicii Agricole Comune;
- coerența cu Politica Agricolă Comună și evitarea dublei reglementări printr-o suprareglementare națională;
- consultarea reală și preluarea propunerilor organizațiilor reprezentative ale fermierilor și cooperativelor la elaborarea normelor de aplicare;
- aplicarea principiilor privind transparența prin publicarea hărților zonelor de restaurare și prin consultare publică înainte de termenul de 1 septembrie 2026.
În acest context, organizațiile profesionale ale fermierilor reamintesc faptul că România utilizează cca 0,7 kg de substanță activă medicamente pentru plante la hectar, printre cele mai reduse niveluri din Uniunea Europeană, în timp ce media UE este 2,2 kg, ba chiar unele state membre UE au consumuri și de 7-9 kg/ha. Având în vedere aceste cifre, fermierii consideră că orice viitoare țintă de reducere a medicamentelor pentru plante trebuie corelată cu media europeană și cu nivelul de plecare al fiecărui stat membru și trebuie evaluată printr-un studiu de impact asupra agriculturii din care să rezulte dacă se mai poate continua această activitate, în ce condiții, costuri, efecte pentru actorii implicați și repercursiuni financiare pentru populație precum și dacă sunt standarde de producție reciproce cu statele non-UE.
În scrisoarea deschisă se vorbește, de asemenea, și de „a doua prioritate pentru această săptămână”, care presupune aprobarea cadrului legislativ pentru remedierea problemelor din sectorul ovin și caprin, care, în opinia semnatarilor, este „strivit între două eșecuri: un stat care n-a construit sistemul sanitar-veterinar cerut de un deceniu și o Comisie care a ales sancțiunea colectivă în locul regionalizării”.
„Oierii plătesc factura ambelor”, adaugă reprezentanții organizațiilor profesionale ale fermierilor și cooperativelor.
Solicitările acestora legate de acest subiect se referă la:
- aprobarea unui pachet legislativ de sprijin financiar pentru sectorul ovin și caprin;
- elaborarea unui plan profesionist pentru ieșirea din criză și, implicit, recâștigarea încrederii Comisiei Europene și deblocarea exporturilor de ovine;
- plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare și compensarea integrală a pierderilor economice;
- acordarea unor despăgubiri pentru compensarea pierderilor economice cauzate de atacurile animalelor sălbatice protejate.
„Ne exprimăm disponibilitatea pentru dialog tehnic cu Parlamentul, Guvernul și ministerele de resort, pe baza amendamentelor deja transmise, și susține adoptarea unei strategii echilibrate, echitabile, fundamentată economic și științific, care să protejeze deopotrivă biodiversitatea și viabilitatea fermelor și cooperativelor românești. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei solicitări și rămânem disponibili pentru orice clarificări sau întâlniri de lucru pe marginea proiectelor menționate”, se mai arată în scrisoarea deschisă adresată autorităților de următoarele organizații semnatare:
- PRO AGRO – Federaţia Naţională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România
- LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România
- UNCSV – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal
- AFF – Asociația Forța Fermierilor
- APCPR – Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România
- BOVICOOP – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Taurin
- FCBR – Federația Crescătorilor de Bovine din România
- ACV – Holstein RO – Asociația Crescătorilor de Vaci „Holstein RO”
- ACVBR-SIM – Asociația Crescătorilor de Vaci „Bălțată Românească” tip Simmental
- AGCTR – Asociația Generală a Crescătorilor de Taurine din România
- ACBCR – Asociația Crescătorilor de Bovine pentru Carne din România
- AFR – Asociația Fermierilor din România
- FAPPR – Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România
- CFRo – Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă
- ANGUS RO – Asociația Aberdeen Angus România
- ACEBOP – Asociația Crescătorilor și Exportatorilor de Bovine, Ovine, Porcine din România
- HORT INTEGRA – Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor Horticole din România
- COOP RO – Asociația Națională a Cooperativelor Agroalimentare din România
- ANTPAR – Asociația Națională a Tinerilor Producători Agricoli din România
- ADR-FCB – Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat
- Federația Națională ROMOVIS
- Asociația ȚARA LOVIȘTEI
- ACO DOBROGEA – Federația Crescătorilor de Ovine și Caprine din România
- FOMR – Federația Oierilor de Munte din România
- APC – Asociația Profesională a Ciobanilor
- CAPRIROM – Federația Națională a Crescătorilor de Capre
- 27 SFPR – Sindicatul Fermierilor Patrioți din România.