Într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Finanțelor mai multe organizații de fermieri cooperative agricole și asociații de producători din întreaga țară, reunite în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), îi cer ministrului Alexandru Nazare să aloce bani mai mulți de la bugetul de stat pentru schema de sprijin pentru îngrășăminte.
Comisia Europeană a alocat României suma de 29.977.500 de euro (echivalentul a 157.184.023,5 lei) printr-o schemă de sprijin pentru fermierii afectați de creșterea prețurilor la îngrășăminte în contextul crizei din Orientul Mijlociu, iar Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894 al Comisiei din 27 iulie 2026 permite statelor membre să acorde un sprijin național suplimentar de până la 200% din această sumă, respectiv până la 59.955.000 de euro peste cea acordată din bugetul UE.
Cu toate acestea, proiectul de hotărâre a Guvernului elaborat de MADR, aflat în procedură de transparență decizională, prevede pentru schema de ajutor pentru îngrășăminte o contribuție națională de doar 100% – 29.977.500 de euro, echivalentul a 157.184.023,5 lei –, asigurată din bugetul MADR aprobat pe anul 2026. Se ajunge astfel la un buget total alocat schemei de ajutor de 59.955.000 de euro, sumă considerată insuficientă de către reprezentanții AAC, având în vedere costurile suportate de fermieri.
„Rezultă un sprijin de numai 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic, adică 90 lei/ha la grâu, în condițiile în care, potrivit notei de fundamentare, îngrășămintele cu azot sunt cu circa 70% mai scumpe decât media anului 2024”, explică reprezentanții AAC în scrisoarea adresată Ministerului Finanțelor.
Potrivit organizației, în cadrul unor întâlniri cu reprezentanții fermierilor pe această temă, conducerea Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a precizat că bugetul MADR nu a beneficiat în anul 2026 de nicio suplimentare, astfel încât nivelul sprijinului național nu poate fi majorat din resursele proprii ale ministerului și, prin urmare, decizia depinde, de Ministerul Finanțelor.
„Solicităm, în consecință, suplimentarea bugetului MADR cu suma de 157.184.023,5 lei (29.977.500 euro), astfel încât sprijinul național să atingă plafonul de 200% din alocarea UE, iar bugetul total al schemei să ajungă la 89.932.500 euro (471.552.070,5 lei). Sprijinul ar crește astfel de la 0,25 la 0,375 lei/kg de îngrășământ – la grâu, de la 90 la 135 lei/ha”, se explică în documentul înaintat de AAC ministrului de finanțe, Alexandru Nazare.
Reprezentanții AAC propun chiar mai multe variante pentru suplimentarea bugetului MADR, în vederea asigurării nivelului maxim de resurse financiare alocate schemei de sprijin pentru îngrășăminte, în funcție de disponibilitățile Guvernului.
În varianta principală, sprijinul pentru îngrășăminte ar urma să fie acordat integral în anul 2026, prin rectificarea bugetară sau prin alocare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, potrivit art. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice.
„Această variantă permite plata integrală a sprijinului, componenta europeană și cea națională, până la sfârșitul anului 2026, adică exact în perioada în care fermierii finanțează achizițiile de inputuri pentru campania 2026/2027”, se arată în documentul citat,
Dacă acest lucru nu este posibil, reprezentanții fermierilor au însă și o variantă subsidiară, care presupune o eșalonare a plăților: o parte a sumei suplimentare din bugetul anului 2026, iar diferența din bugetul anului 2027, cu plata până la 31 mai 2027, termenul prevăzut la art. 2 din Regulamentul (UE) 2026/1894 pentru sprijinul național suplimentar.
„Pentru ca hotărârea Guvernului să stabilească de la început cuantumurile finale, iar fermierii să le cunoască la depunerea cererilor, este necesară aprobarea în anul 2026 a creditelor de angajament pentru întreaga sumă și prevederea creditelor bugetare aferente în legea bugetului de stat pe anul 2027”, se mai precizează în scrisoarea AAC adresată Ministerului Finanțelor.
„Organizațiile semnatare sunt deschise oricărei soluții tehnice care să permită atingerea plafonului de 200%, inclusiv mecanisme de stingere a obligațiilor fiscale ale beneficiarilor prin compensare cu sumele cuvenite, în măsura în care acestea pot fi reglementate în timp util. Considerăm că efortul bugetar este justificat. Fiecare leu național suplimentar se adaugă unei finanțări europene deja alocate României, iar plafonul de 200% a fost stabilit de Comisie tocmai pentru a permite statelor membre un răspuns proporțional cu gravitatea crizei. Nota de fundamentare recunoaște că scumpirea îngrășămintelor riscă să reducă fertilizarea și randamentele în 2027, cu efecte asupra veniturilor fermierilor, a exporturilor agricole și a securității alimentare. Un sprijin simbolic nu poate preveni aceste efecte”, mai spun reprezentanții AAC în scrisoarea deschisă.
Aceștia dau chiar exemplul Bulgariei care, în baza Cadrului temporar pentru ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană în contextul crizei din Orientul Mijlociu, a aprobat cheltuieli suplimentare de până la 170 milioane euro din bugetul național pentru compensarea creșterii prețurilor la motorină și îngrășăminte,
„După deducerea celor 100 de milioane euro destinate motorinei, pentru îngrășăminte rămân până la circa 70 de milioane euro – de peste două ori mai mult decât contribuția națională prevăzută în proiectul românesc (29,98 milioane euro), pentru o suprafață agricolă de peste două ori mai mică, deși Bulgaria se află, la fel ca România, în procedură de deficit excesiv. Chiar la nivelul de 200% pe care îl solicităm (59,96 milioane euro), contribuția națională a României pentru îngrășăminte ar rămâne sub cea a Bulgariei”, subliniază reprezentanții AAC.
Pe de altă parte, membrii organizației au atras atenția că majorarea prețurilor la îngrășăminte nu este determinată exclusiv de criza din Orientul Mijlociu.
„Începând cu 1 ianuarie 2026, Mecanismul de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră (CBAM) se aplică, în perioada sa definitivă, importurilor de îngrășăminte, iar costul acestuia se transferă în prețul plătit de fermieri. Acest cost va crește în fiecare an, pe măsură ce alocarea gratuită de certificate în cadrul EU ETS este eliminată treptat până în 2034. Potrivit estimărilor Copa-Cogeca, impactul asupra fermierilor europeni ar urma să crească de la circa 820 milioane euro în 2026 la aproximativ 3,4 miliarde euro în 2034”, se mai arată în documentul citat.
În acest context, fermierii cer ca, în discuțiile de la Bruxelles, reprezentanții României, inclusiv cei ai Ministerului Finanțelor în Consiliul ECOFIN, să susțină suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte și adoptarea unor măsuri care să prevină creșterea în continuare a prețurilor acestora.
Potrivit AAC, în lipsa unor astfel de măsuri la nivel european, presiunea se va muta inevitabil asupra bugetului național: fermierii vor fi nevoiți să solicite, an de an, compensații tot mai mari pentru a-și putea continua activitatea.
„Vă rugăm să comunicați decizia înainte de adoptarea hotărârii Guvernului, pentru ca nivelul majorat al sprijinului să fie prevăzut direct în actul normativ, fără a fi necesară o modificare ulterioară. Întrucât notificarea transmisă Comisiei Europene potrivit art. 4 alin. (1) lit. i) din Regulamentul (UE) 2026/1894 trebuie să precizeze nivelul sprijinului național suplimentar, vă rugăm să sprijiniți și actualizarea acesteia în mod corespunzător”, se mai arat în scrisoarea adresată de AAC ministrului de finanțe, Alexandru Nazare.