Alianța pentru Agricultură și Cooperare avertizează, într-un comunicat de presă, că viitorul buget european pentru PAC 2028-2034 ar putea reduce drastic sprijinul acordat fermierilor români. Analiza negocierilor europene indică riscuri atât pentru plățile pe hectar, cât și pentru investițiile agricole și dezvoltarea satelor.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a lansat pe website-ul propriu o pagină dedicată viitorului Politicii Agricole Comune (PAC), prin care prezintă estimările privind efectele posibile ale reducerilor bugetare asupra agriculturii românești. Demersul vine în contextul negocierilor pentru viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, aferent perioadei 2028-2034.
Potrivit estimărilor organizației, România riscă să piardă peste 5,1 miliarde de euro din finanțarea agricolă, suma putând ajunge la aproximativ 6,5 miliarde de euro într-un scenariu mai sever. Consecințele nu s-ar limita la ferme: între 825 de milioane și un miliard de euro anual ar putea să nu mai ajungă în economiile locale, iar 10.000–13.000 de locuri de muncă ar putea fi expuse riscului.
Subvențiile pe hectar ar putea scădea dramatic
Una dintre cele mai importante îngrijorări vizează nivelul sprijinului acordat fermierilor. AAC avertizează că plata medie ar putea coborî spre 110 euro/hectar, față de o medie actuală de 221 euro/hectar, potrivit estimărilor prezentate de organizație. Aceasta din urmă reprezintă nivelul maxim posibil indicat de AAC, cu includerea sprijinului cuplat și a tuturor ecoschemelor.
Organizația invocă și nivelul de 241 euro/hectar, corespunzător convergenței externe de 100% pe care îl consideră necesar în raport cu angajamentele asumate la aderarea României la Uniunea Europeană.
În scenariul avertizat de AAC, reducerea ar putea ajunge la aproximativ 50% din bugetul pentru plățile directe prin Pilonul I, gestionate de APIA. În paralel, finanțarea investițiilor prin Pilonul II, derulate prin AFIR, ar putea fi diminuată drastic.
O asemenea evoluție ar pune presiune suplimentară pe exploatațiile agricole, în special într-un context marcat de secetă, costuri ridicate de producție și concurență pe piețele internaționale.
Ce arată tabelul comparativ al negocierilor europene
Documentul comparativ privind negocierile pentru viitorul buget european pune față în față variantele discutate la nivelul Consiliului UE, sub președințiile cipriotă și irlandeză, și revendicările organizațiilor de fermieri și cooperative. Diferențele sunt relevante mai ales în privința bugetului, a plăților pe hectar și a modului în care banii vor fi protejați pentru agricultură.
Consultă tabelul comparativ.
1. Un buget PAC distinct, în locul unei finanțări vulnerabile redistribuirii
Documentul arată că negocierile vizează integrarea PAC 2028-2034 într-o structură bugetară mai largă, fără păstrarea clară a separării tradiționale între cei doi piloni. Organizațiile agricole susțin menținerea caracterului comun al politicii și a unei structuri distincte, cu bugete identificabile pentru plățile directe și investiții.
Miza este importantă: dacă agricultura ajunge să concureze pentru aceleași resurse cu numeroase alte priorități naționale și europene, predictibilitatea finanțării poate fi afectată.
2. Pragul minim al sprijinului pe hectar rămâne în dispută
În tabel, una dintre variantele de negociere prevede un sprijin mediu planificat pe hectar cuprins între 90 și 240 de euro, la prețuri curente. O altă variantă discutată indică un prag minim de 130 de euro, cu un plafon de 240 de euro, în condițiile în care cifrele și formulările fac încă obiectul negocierilor.
Aceste valori nu trebuie confundate cu o plată garantată fiecărui fermier. Ele privesc nivelul mediu planificat al sprijinului bazat pe suprafață în cadrul PAC 2028-2034, iar nivelul efectiv va depinde de regulile finale și de opțiunile de implementare.
Pentru România, perspectiva este cu atât mai sensibilă cu cât AAC estimează deja un posibil nivel de numai 110 euro/hectar într-un scenariu nefavorabil.
3. Resursele pentru dezvoltare rurală și revizuirea bugetară pot conta decisiv
Propunerile analizate prevăd ca cel puțin 10% din anumite alocări ale planurilor naționale și regionale de parteneriat să fie destinate zonelor rurale, în afara sumelor minime rezervate unor politici specifice. Statele membre ar putea utiliza până la două treimi din fondurile disponibile pentru revizuirea de la jumătatea perioadei în vederea finanțării intervențiilor PAC sau a măsurilor pentru mediul rural.
Organizațiile de fermieri solicită însă ca aceste resurse să fie protejate explicit în beneficiul fermierilor și cooperativelor, iar cele două treimi destinate revizuirii să fie incluse în bugetul rezervat PAC 2028-2034.
Diferența dintre posibilitatea de a utiliza bani pentru agricultură și obligația de a-i aloca efectiv acestui sector poate influența direct investițiile în utilaje, procesare, modernizarea fermelor și dezvoltarea comunităților rurale.
4. Investițiile și sprijinul pentru ferme trebuie protejate
Tabelul comparativ evidențiază și divergențe privind ratele de cofinanțare, plafoanele sprijinului și regulile de reducere a plăților pentru beneficiarii cu sume mari. Organizațiile agricole cer condiții care să permită continuarea investițiilor și luarea în calcul a costurilor cu forța de muncă, inclusiv a muncii familiale.
Aceste detalii sunt importante deoarece o reducere a sprijinului pentru investiții poate afecta nu doar fermele individuale, ci și capacitatea României de a dezvolta cooperative, de a procesa materia primă în țară și de a obține o valoare adăugată mai mare din producția agricolă.
AAC cere minimum 443 de miliarde de euro pentru PAC
În fața acestor riscuri, Alianța pentru Agricultură și Cooperare susține un buget PAC distinct, adecvat și predictibil, de minimum 443 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
AAC solicită, de asemenea, ca utilizarea a 15% din buget să fie obligatorie pentru agricultură și ca două treimi din alocările destinate revizuirii cadrului financiar la jumătatea perioadei să fie incluse în bugetul PAC 2028-2034 și folosite în beneficiul fermierilor și cooperativelor agricole, atât pentru susținerea veniturilor, cât și pentru investiții și dezvoltare rurală.
Organizația afirmă că avertizează asupra acestor riscuri încă din iulie 2025, prin adrese oficiale, informări de presă, scrisori deschise și demersuri la nivel național și european.
O miză care depășește agricultura
Reducerea finanțării agricole nu ar însemna doar subvenții mai mici pentru fermieri. Efectele s-ar putea transmite în lanț către furnizorii de inputuri, transportatori, procesatori, comercianți și comunitățile rurale care depind de activitatea agricolă.
Mai puțini bani pentru investiții pot însemna modernizare întârziată, productivitate mai redusă și dificultăți în adaptarea la schimbările climatice. În același timp, slăbirea producției interne poate afecta competitivitatea industriei alimentare și capacitatea României de a-și valorifica resursele agricole.
Negocierile pentru PAC 2028-2034 nu sunt, așadar, o problemă exclusivă a fermierilor. Ele privesc veniturile din mediul rural, locurile de muncă, investițiile și securitatea alimentară. După stabilirea definitivă a bugetului european, posibilitățile de a corecta eventualele pierderi vor fi mult mai limitate.
De aceea, avertismentul AAC este unul cu relevanță națională: România trebuie să își susțină interesele agricole în negocierile europene înainte ca opțiunile decisive să fie închise.