Agricultura aeroponică – Criza apei din 2018 i-a inspirat pașii în această afacere

Agricultura aeroponică

Cum ajunge cineva, care nu și-a petrecut viața în agricultură, să pornească o afacere într-un domeniu agricol împletit cu tehnologiile viitorului? Ce presupune o asemenea afacere? Am stat de vorbă cu un asemenea om și iată ce spune.

Doi ani și jumătate de muncă, 10.000 de euro investiții strânse din surse proprii, de pe la prieteni și familie, plus criza apei din Municipiul Bacău, din vara lui 2018, l-au transformat total pe fostul IT-st Ștefan Arsene.

În vârstă de 33 de ani, Arsene a avut momentul de declic și s-a hotărât să se reorienteze către cercetare și dezvoltare în sisteme de utilizare sustenabilă a resurselor, cum este și cazul apei utilizate în agricultură.

În 2018, în timpul crizei apei potabile care a lovit Municipiul Bacău, Arsene recunoaște că a fost impresionat când, fiind aflat în albia Barajului Valea Uzului, a sesizat că în loc de cinci metri înălțime de apă, în jurul său era pământ crăpat.

„În 2018, Municipiul Bacău a devenit singurul oraș din țară care a rămas fără apă timp de 10 zile. Se spărsese conducta (…). Noi făceam dansul ploii în fața Primăriei. M-am dus până la Barajul Valea Uzului, de unde este alimentat Municipiul Bacău, și m-am trezit că jumătate de baraj era secat.

Eram în mijlocul barajului și pământul sub mine era crăpat, unde trebuia să fie apă de cinci metri înălțime. (…) M-am dus și am discutat cu gardianul de la baraj, tot respectul față de el, nu știu cine era. Știam că este conducta spartă, dar restul de apă unde se duce? Mi-a răspuns atunci că 85% din apă se duce către agricultură. Până acasă nu am mai spus nimic. Timp de o săptămână am încercat să găsesc o soluție, să reducem consumul de apă în agricultură”, a declarat pentru ediția online a Agro TV, Ștefan Arsene.

Competiția care i-a transformat visul în realitate

Dar cum să transforme românul nostru dezideratul său de utilizare sustenabilă a apei în sectorul agricol fără know-how și bani? A participat la un concurs de antreprenoriat pe care, de altfel, l-a și câștigat.

„În 2018 am participat la competiția de antreprenoriat «Future makers», organizată cu sprijinul Fundației Coca Cola. Au fost timp de opt luni de zile în mentorat, am reușit să intru în incubatorul lor, am ajuns și în finală și am câștigat 2.500 de euro. Am văzut că este fiabil sistemul, că poate să creeze un impact, dar că nu eram pregătit atunci să pornesc afacerea. Habar n-aveam cu ce se mănâncă o afacere, ce-i o contabilă sau alte detalii, eu fiind IT-ist.

După ce am câștigat competiția de 2.500 de euro, după ce am avut tot mentoratul respectiv și o discuție amicală cu psihoterapeutul Adela Serghiescu, am pornit către București, fiind conștient că ideea mea nu va prinde foarte mult în Bacău. Am început să particip la diverse evenimente, să abordez oameni de business, să-mi schimb mentalitatea pe care o aveam acasă. Asta a necesitat timp. Am încercat să mai găsesc un job pe București. Am mai găsit locuri de muncă, am mai renunțat la ele”, explică Arsene.

Prima încercare de parteneriat

O primă mână de ajutor i-a fost dată chiar de către un fost coleg de la „Future Makers”. Însă în momentul în care parteneriatul dintre el și cei de la Microgreens România avea să se concretizeze, o diferență de viziune a oprit totul.

„Până la urmă, un prieten de-al meu de la «Future Makers» m-a luat sub aripa lui și mi-a propus să dezvoltăm împreună sistemul de producție de răsaduri și microplante în sistem aeroponic. Am făcut făcut vreo opt luni de zile naveta între București și Microgreens România, în satul Potigrafu, comuna Gorgota, județul Prahova, unde avea el serele. Am văzut că sistemul funcționează, am decis să facem business-ul. El trebuia să-mi fie partener, cofondator al Aeroponix Robotics. Între timp, acesta a mai preluat o altă companie, Microsera, care producea plante în sistem hidroponic. Din păcate, (…) lucrurile au stagnat”, a precizat tânărul cercetător român.

Cum însă șansa le surâde celor îndrăzneți, un alt parteneriat s-a concretizat, de această dată cu cei de la Startagro. Arsene recunoaște că, aici, a și reușit să dezvolte sistemul de agricultură pe verticală Mark 8.

„Am avut șansa să mă întâlnesc cu colegii de la Startagro. (…) I-am ajutat cu sistemul de iluminat, cu rugămintea să-mi găsească și mie un loc în sera lor pentru a duce mai departe propriu-mi proiect cu plantele crescute în sistem aeroponic. Așa am ajuns la sistemul Mark 8”, a mai adăugat șeful Aeroponix Robotics, un start-up de cercetare-dezvoltare înființat în 2019.

Ștefan Arsene se uită în spate cu mândrie și nu-i este rușine să recunoască faptul că i-a fost deosebit de greu să pună bazele acestui start-up de cercetare în agricultura aeroponică.

„Noi, fiind un start-up, cerșim fonduri. De abia am reușit să facem rost de-o seră, să punem în funcțiune primul sistem, să testăm diverse lucruri, să-l modernizăm, să-l adaptăm. Munca de pe teren este altceva decât teoria. De doi ani de zile mă tot chinui cu acest proiect. Nu hrănești echipa, automat, o parte din ea mai pleacă. Când oamenii urlă de foame și n-ai cu ce să-i plătești, ei pleacă”, a mărturisit cu amărăciune în glas tânărul băcăuan.

Cum să reduci consumul de apă cu 85% atunci când faci producție de răsaduri și microplante

Conform declarațiilor făcute pentru Agro TV, sistemul de agricultură pe verticală, agricultura aeroponică, cel puțin unul similar cu al său, reprezintă o premieră la noi în țară.

Conform spuselor sale, rezultatul muncii sale reduce cu 85% consumul de apă în sectorul producției de răsaduri și microplante în sistem hidroponic.

„Este primul sistem care produce plante cu rădăcina în aer, pe sistem de aeroponie. Plantele stau pe o suprafață anume, iar la bază, au un pulverizator special, care creează ceață în interior. Astfel, planta se dezvoltă cu rădăcina în aer.

„Sistemul este unul modular și foarte bine controlat. Un astfel de sistem modular generează o reducere a consumului de apă cu până la 85% față de sistemul hidroponic. Practic, vorbim de un nivel de evaporare a apei foarte mic. În afară de pulverizarea către plată și rădăcină a apei cu nutrienți, restul circulă într-un sistem închis.

„Poate fi făcut și într-un container maritim. Sistemul este modular. În funcție de necesitățile clientului, acesta se poate adapta. Poate fi doar un dulap într-un balcon, cu lumină cu tot, și să-ți produci microplante, acasă. Acesta este obiectivul nostru”, a precizat reprezentantul Aeroponix-Robotics, companie de cercetare-dezvoltare și implementare în agricultura aeroponică.

Investiție de doar 3.000 de lei?

Dezvoltatorul tehnologiei amintită mai sus a mai spus că o investiție inițială în kit-ul de pornire ar fi una de doar 3.000 de lei, adică mai puțin peste 600 de euro.

Suma ar putea crește dacă se implementează și sistemul de monitorizare a culturilor, dezvoltat de aceeași firmă.

„În primă fază, un potențial investitor care ar dori să achiziționeze o configurație minimă a sistemului nostru, pentru a produce răsaduri și microplante, ar trebui să scoată din buzunar minimum 3.000 lei. Aici nu vorbim de locație, ci doar de sistemul de producție, de pompă, de dulapul pe care creează microplante sau răsaduri. Depinde pe ce anume se va axa micul întreprinzător. Dacă dorește răsaduri, poate converti ușor sistemul.

La nevoie, oferim și consultanță. În acest context, în prezent lucrăm la o mini-stație de monitorizare online, care să preia datele din sistem și să le transmită pe telefonul mobil. Aceasta va oferi date despre temperatură și umiditate. Noi am dezvoltat și niște senzori care declanșează dacă umiditatea scade sub un anume prag, respectiv de a reporni sistemul de pompe”, spune Arsene.

Tot el explică ce înseamnă pragul de rentabilitate al potențialilor beneficiari ai tehnologiei sale, în funcție de sistemul de producție pentru care se optează.

„Dacă vrea să obțină microplante, potențialul beneficiar schimbă materialul, unul special pe care creează microplantele și materialul are o textură mai specială și care poate fi folosit în cinci-șase cicluri de producție.

„Suportul în tehnologia mea este compus dintr-un așternut special pentru răsaduri. Sunt plăci pătrate aduse din China, fabricate din vată minerală. (…) Este vorba de un sistem dual – răsaduri și microplante pentru consum, care seamănă cu germenii. Aceste microplante au cu 50% mai mulți nutrienți față de planta matură.

Pe un sistem mare, pe un sistem lung, nu pe sistemul acesta mic, cred că s-ar amortiza cheltuiala în șase luni, maximum un an de zile. Vorbim de o seră de 50 de metri lungime. Pe 50 de metri lungime se schimbă pompa, se schimbă tot”, a explicat expertul.

Unii vor mură-n gură

Chiar dacă microplantele reprezintă o tendință printre cei care se hrănesc echilibrat, iar rețelele de retail abundă de cerere, iar când vine vorba de răsaduri se vorbește de o industrie, fermierii nu sunt atât de deschiși la acest tip de tehnologie.

Arsene spune că situația s-ar schimba simțitor dacă potențialii beneficiari ai tehnologiei sale ar fi mai bine informați și ar și conștientiza că este nevoie de investiții dacă se vrea un produs finit de calitate și cu aplomb la clienții finali.

„Potențialii beneficiari al tehnologiei noastre ar putea crește la număr dacă ar fi bine informați și dacă ar avea acces la fonduri. Am avut discuții cu primarul din comuna Matca, județul Galați (n.r. – Marin Gheorghe). Mi-a spus că-mi poate face legătura cu fermierii, să aduc tehnologia acolo, dar să vin și cu soluții de finanțare.

Am discutat cu cei de la ADR și mi-au zis că la orice proiect trebuie să existe și un procent de co-finanțare. Este chestia de mentalitate la români, să aibă totul de-a gata. Nu există. Trebuie să investești în consultanță pentru dosar, într-un specialist. Comuniștii cred că ne-au cam tâmpit. Nu trebuie să știm de toate pentru toți, ci fiecare pe bucățica lui. Am avut șansa să mă întâlnesc cu un fermier care avea sere în zona Craiovei. Însă când eu încercam să-i explic tehnologia mea, el îmi vorbea de problemele lui”, a conchis Arsene.

Inițiativă propusă de NASA

Agricultura pe verticală este practica creșterii culturilor pe straturi suprapuse. Aceasta încorporează deseori agricultura în mediu controlat, care are drept scop optimizarea creșterii plantelor, împreună cu tehnici agricole fără sol, precum hidroponia, acvaponia și aeroponia. Câteva structuri folosite pentru amenajarea sistemelor de agricultură pe verticală sunt: clădiri, containere maritime, tuneluri subterane și puțuri miniere.

Agricultura aeroponică a fost motivată de inițiativa propusă de NASA (Administrația Națională Aeronautică și Spațială) în anii ’90, de a găsi un mod eficient de a cultiva plante în spațiu, scrie Wikipedia.

„Spre deosebire de hidroponia și acvaponia convențională, aeroponia nu necesită niciun mediu lichid sau solid pentru a cultiva plante. În schimb, este dispersată o soluție lichidă cu nutrienți în camerele de aer, unde plantele sunt suspendate”, precizează sursa citată.

Agricultura aeroponică este fără îndoială cea mai sustenabilă tehnică de creștere fără sol, deoarece folosește cu până la 90% mai puțină apă decât cele mai eficiente sisteme hidroponice convenționale și nu necesită înlocuirea mediului de creștere.

Mai mult, absența unui mediu de creștere permite sistemelor aeroponice să adopte un design vertical, care economisește și mai multă energie, datorită gravitației, care elimină automat excesul de lichid.

Pe de altă parte, sistemele hidroponice orizontale clasice necesită adesea pompe de apă pentru a controla excesul de soluție. În prezent, sistemele din agricultura aeroponică nu au fost aplicate pe scară largă în agricultura pe verticală, dar încep să atragă atenția în mod semnificativ.