Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) ia poziţie cu privire la propunerea legislativă care le-ar permite fermierilor să-și suspende datoriile față de furmizorii de inputuri, arătând că, din nou, Guvernul și politicienii încearcă să scoată castanele fierbinți din focul crizei economice cu mâna producătorilor și distribuitorilor de inputuri.
„Membrii Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM) își precizează poziţia cu privire la Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli, în scopul gestionării efectelor crizei economice”, se arată într-un comunicat al organizației remis redacției AgroTV.
„În data de 9 iunie 2026 a fost depusã la Camera Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare in procedurã de urgenţã, Propunerea legislativă pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli, în scopul gestionării efectelor crizei economice. Prin aceasta propunere legislativã sunt amânate achitarea obligaţiilor contractuale ale debitorilor, suspendarea obligaţiilor de platã a creantelor restante acumulate şi a ratelor scadente aferente ȋmprumuturilor, precum şi executările silite pe întregul lanț valoric, fermieri – distribuitori – producători/ furnizori pânã la data de 1 august 2027.
Potrivit expunerii de motive extrem de sintetice, argumentele care stau la baza acestei inițiative legislative sunt legate de nivelul prețurilor resurselor materiale necesare în agricultură, de efectele resimțite în sectorul agricol ca urmare a războiului din Ucraina și a conflictului din Orientul Apropiat și de fenomenele de secetã pedologică din ultimii ani (deși anul agricol 2026 a adus suficiente precipitații în marea majoritate a zonelor țării, cu excepția părții de vest). Se menționează riscul producerii de efecte sociale negative datorită reducerii locurilor de muncă și posibilitatea generării de blocaje economice și financiare datorită decapitalizarii fermierilor.
Spre deosebire de experiența avută în 2024 cu Ordonanța de urgență pentru modificarea și completarea OUG nr.4/2024 pentru stabilirea unor măsuri de sprijin cu caracter temporar, destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă pedologică din anul 2023 și ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, când am înțeles situația creată, chiar dacă intervenția autorităților în lanțul valoric s-a făcut afectând grav furnizorii de input-uri care traversau același context dificil, considerăm că proiectul legislativ din 2026 este nejustificat. In acest context, ȋntrebãm dacã s-a fãcut o analizã de impact legatã de mãsurile aplicate in 2024. Fãrã o astfel de analizã, nu înțelegem şi dezaprobãm modul in care se dorește să fie rezolvate problemele financiare ale fermierilor, punând povara pe umerii furnizorilor de inputuri, parte a aceluiași sistem. Guvernul este cel care trebuie sã sprijine prin mãsuri fiscale sectorul agricol.
Participanții la acest lanț nu și-au revenit pe deplin după problemele create în 2024, este suficient ca inițiatorii acestei legi pe care încearcă să o adopte în viteză și fără o reală consultare cu cei potențial afectați – furnizori de inputuri, distribuitori, fermieri, să contabilizeze ce (nu) au câștigat fermierii și ce au pierdut producătorii și distribuitorii de inputuri. Prin acordarea de termene de plată neobișnuit de lungi pentru încasarea creanțelor, diferit de ce se practicã în alte State, furnizorii de inputuri au finanțat accesul permanent al fermierilor la achiziționarea de inputuri deși, la rândul lor, au contractat debite la furnizorii pentru materii prime, trebuie să achite impozite și taxe și să plătească forță de muncă angajată.
Dacă va fi adoptată, impactul acestei Legi asupra membrilor lanțului valoric va fi semnificativ și negativ, prin suspendarea posibilității de recuperare a creanțelor și afectarea securității financiare a tuturor celor afectaţi. În aceste condiții, este de așteptat ca modul de finanțare al achiziționării de inputuri de către fermieri să se modifice, în încercarea de echilibrare a fluxului financiar.
Atragem atenția asupra faptului că fiecare companie membră AIPROM, angajată ȋn lanţul valoric producători-distribuitori-fermieri, va aplica propria politică comercială şi își va lua propriile măsuri pentru a-și adapta și ajusta politicile comerciale la situația creată”, se precizează în comunicat.
Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România – AIPROM a fost înființată în 2002 și reprezintă companiile care dezvoltă, formulează și reambalează produse pentru protecția plantelor. AIPROM reprezintă peste 85% din piața de produse de protecția plantelor din România. Totodată, AIPROM este membră a CropLife Europe.
Potrivit unei declarații de principii publicate pe site-ul organanizației, AIPROM încurajează utilizarea responsabilă a produselor pentru protecția plantelor, orientându-și activitățile în jurul valorilor precum: respectul pentru sănătatea oamenilor, preocupărilor pentru un mediu sănătos și susținerii cererii de produse agricole.