Zi agitată, joi, la Bruxelles, unde liderii Uniunii Europene care se întrunesc pentru a lua o decizie cu privire la ajutorul economic pentru Ucraina vor avea de înfruntat nu doar opoziția Ungariei, ci și protestele fermierilor, relatează AFP şi DPA, citate de AGERPRES.
Potrivit poliției belgiene, fermierii protestează cu sute de camioane în apropierea locului reuniunii, în faţa sediului Parlamentului European din Bruxelles, iar o aproximativ o mie de tractoare defilează joi pe străzile capitalei Belgiei.
Miza summitului extraordinar al liderilor UE este un ajutor financiar pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani, un pachet căruia premierul ungar, Viktor Orban, i s-a opus în decembrie.
De precizat că suma face parte din bugetul UE revizuit, iar deciziile privind bugetul UE presupun unanimitate din partea statelor membre. Astfel, decizia se dovedește a fi una dificilă, în condițiile în care liderul ungar a legat negocierile asupra bugetului UE de deblocarea unor fonduri europene pentru ţara sa, care fuseseră îngheţate în urma acuzaţiilor de corupţie şi abuz de putere formulate la adresa Budapestei. Mai mult, Voktor Orban a susţinut că finanţarea europeană pentru Ucraina ar trebui să fie aprobată anual şi nu pentru o perioadă de patru ani.
O parte din liderii europeni au promis că, dacă nu vor reuşi să-l convingă pe omologul ungar, atunci vor căuta o altă soluţie pentru a continua să sprijine financiar Ucraina, cel puţin pe termen scurt.
„Într-un fel sau altul, vom găsi o soluţie, cu sau fără Orban, pentru a susţine Ucraina”, a dat asigurări premierul Poloniei, Donald Tusk.
O variantă ar fi acordarea pentru un an a unui ajutor macrofinanciar, care în 2023 s-a ridicat la 18 miliarde de euro, o formulă pentru care nu este nevoie decât de o majoritate calificată în Consiliu, adică un vot favorabil din partea a 55% dintre statele membre, reprezentând cel puţin 65% din populaţia UE.
Cu toate acestea, o astfel de soluție nu garantează un sprijin pe mai mulţi ani în afara bugetului european, recunoaşte un diplomat european.
Frustrarea faţă de poziția adoptată de Budapesta este atât de mare încât unele ţări membre au ameninţat că vor avansa o procedură de sancţionare pentru încălcarea valorilor fundamentale ale UE (articolul 7 al Tratatului), iniţiată în 2018 contra Ungariei. Această procedură, adesea calificată drept opţiunea „nucleară”, ar putea teoretic să ducă la o suspendare a dreptului de vot al Ungariei în cadrul reuniunilor UE, dar ea presupune unanimitatea celorlalte 26 de ţări membre, o ipoteză puţin probabilă.
La Consiliul European din decembrie, deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, căreia Viktor Orban de asemenea s-a opus, a fost posibilă doar pentru că liderul ungar a acceptat să părăsească sala în momentul luării deciziei, asta după ce, în ajunul summitului, Comisia Europeană a decis deblocarea a 10 miliarde de euro pentru Ungaria ce fuseseră îngheţate până atunci. Însă alte 20 miliarde de euro destinate Ungariei rămân blocate, ca urmare a îngrijorărilor Bruxellesului legate în special de dreptul de azil în ţară, libertatea academică şi drepturile persoanelor LGBT+, ceea ce face ca negocierile de astăzi cu liderul de la Budapesta să se anunțe extreme de dure.
