Apicultura românească în 2026: producție cu 70% mai mică în 2025, miere falsificată din China care invadează piața și un ajutor de stat propus de 12 euro per familie. Dar din 2028 vine primul sprijin cuplat pentru miere din istoria PAC.
România este a doua țară din Europa ca număr de familii de albine și una dintre primele trei producătoare de miere de pe continent. La nivel național sunt înregistrați peste 35.000–37.000 de apicultori, cu un total de 2,395 milioane familii de albine. Pe hârtie, o industrie puternică. În realitate, un sector care traversează una dintre cele mai grele perioade din ultimele decenii.
„Apicultura trece prin momente grele. Apicultorului nu-i place să stea cu mâna întinsă, dar e nevoie și de așa ceva în momentele de criză pe care le-am avut din plin în ultimii ani”, a declarat Răzvan Coman, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România, la Târgul Național al Mierii.
2025 anul care a decimat stupinele
Sectorul apicol din România traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, confruntându-se simultan cu efectele schimbărilor climatice, absența unui sprijin financiar și lipsa unei campanii de promovare a mierii autohtone.
Anul 2025 a fost catastrofal. Din toamna anului trecut, seceta a determinat lipsa polenului, iar familiile de albine au intrat slăbite în iarnă. A urmat un ger puternic în februarie și martie, care a compromis culesul la salcâm și tei. Practic, doar floarea-soarelui a mai salvat câte ceva, dar producția rămâne cu 70% mai mică față de un an bun.
Dacă într-un an normal România producea între 20.000 și 25.000 de tone de miere, în 2025 abia s-a ajuns la o treime din această cantitate. Pierderi care, cumulate cu prețurile de dumping de pe piață, au împins mulți apicultori spre renunțare.
Iarna 2026, o speranță pentru sezonul următor
Există totuși un semn bun pentru 2026. Iarna autentică, cu temperaturi scăzute și strat consistent de zăpadă, a fost un real ajutor pentru sănătatea și dezvoltarea familiilor de albine. Așteptările pentru vara acestui an sunt optimiste, estimările indicând o producție de cel puțin 50 de kilograme de miere per colonie de albine, în condiții favorabile.
Rămâne de văzut dacă primăvara 2026 nu va aduce surprize neplăcute pentru că înghețul târziu de la salcâm a distrus recolta în mai mulți ani la rând. Un apicultor din Dobrogea rezumă anxietatea sectorului: „Să vedem cum trecem și de aprilie, când pomii dau în floare, să nu se întâmple ca anul trecut, când a venit înghețul și nu am avut miere de salcâm deloc.”
Mierea din China, inamicul numărul 1
Dincolo de capriciile climei, există o problemă structurală pe care niciun apicultor nu o poate rezolva singur: importurile masive de miere ieftină, adesea falsificată. La nivel european, piața mierii este distorsionată de importuri masive, în special din China și Ucraina. Prețul de dumping îi forțează pe apicultorii români să vândă sub costuri.
Rezultatele cercetărilor EFSA arată că peste 80% din mierea venită din afara UE este adulterată, dar controalele sunt insuficiente pentru că se fac doar pe eșantioane mici, sub 4%.
Mecanismul de fraudă este bine documentat. O parte din mierea importată își pierde eticheta de origine odată intrată în UE și apare pe piață drept „produs european”. Prin filiera Republica Moldova–Ucraina vine mierea falsificată din China, iar acum există și pericolul mierii din Argentina și Brazilia prin acordul Mercosur, avertizează apicultorii.
Inegalitatea fiscală: TVA 21% pentru zahărul albinelor
Un detaliu care spune mult despre modul în care statul tratează apicultura: zahărul utilizat ca hrană pentru albine este taxat cu TVA de 21%, față de 11% cât plătesc crescătorii altor animale pentru furaje. Este singura specie din zootehnie care folosește zahărul ca substitut de hrană, dar legislația nu ține cont de această realitate.
„Noi plătim TVA 21% pentru hrana animalelor, plătim dublu față de ceilalți fermieri, ceea ce ne pune într-o situație și mai dificilă”, explică Răzvan Coman. Solicitările de modificare a legii au fost ignorate sistematic.
Cele patru propuneri legislative și ajutorul de 12 euro
Sectorul a trecut la ofensivă legislativă. La inițiativa ACA și a altor actori din sector, în prezent sunt patru propuneri legislative în Senat și Camera Deputaților privind sprijin, impozit și TVA pentru domeniul apicol.
Cea mai concretă dintre ele vine din partea unui grup de parlamentari UDMR: un proiect de lege care propune acordarea unui ajutor de stat de 12 euro pentru fiecare familie de albine, acordat anual timp de trei ani, finanțat de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii, după autorizarea Comisiei Europene.
12 euro per familie. „În ziua de azi nu se poate trăi doar din apicultură. Prețurile cresc de la an la an, la tratamente, materiale, transport, ambalaje. Ca să te dedici întru totul apiculturii ar trebui să ai peste 400 de stupi și angajați. Altfel, nu este profitabil”, spune un apicultor din Constanța.
Vestea bună din 2028: primul sprijin cuplat pentru miere din istoria PAC
Există totuși o veste bună la orizont, chiar dacă nu pentru campania aceasta. Comisia Europeană a anunțat în Parlamentul European că apicultorii vor primi Sprijin Cuplat de Venit pentru miere în următorul Cadru Financiar Multianual ceea ce este o premieră absolută la nivel european. Măsura se aplică din 2028.
Este prima dată în istoria PAC când albina intră în același regim de sprijin direct ca vaca de lapte sau oaia. O recunoaștere tardivă, dar reală, a importanței unui sector care polenizează o treime din alimentele consumate de europeni.
Până în 2028 însă, cei 40.000 de apicultori români trebuie să reziste cu ceea ce au acum: miere mai puțină, prețuri de dumping, drone care amenință stupinele și un TVA inechitabil. Și cu speranța că primăvara aceasta nu va aduce înghețul care a distrus salcâmul în atâția ani înainte.