Asocierea prinde rădăcini firave în agricultura românească

1

Nu există măcar o săptămână în care să nu fie abordată aici, la AgroTV, chestiunea asocierii în agricultură. Modalitate de a rezolva în comun problemele și cale spre profit în agricultură, asocierea, indiferent de numele formei juridice care a fost aleasă, se dovedește de prea multe ori doar o poveste frumoasă, înălțătoare și dătătoare de speranțe; și cam atât, pentru că reticența este încă la cote maxime.

Nici măcar nu cred că am mai putea vorbi de refuzul asocierii pentru că lumea își amintește de fostele cooperative agricole din socialism; au trecut totuși treizeci de ani, lumea s-a schimbat, mentalitățile la fel, iar mulți dintre cei care au fost cooperatori nici măcar nu mai sunt printre noi. Așa că eu cred că de vină ar fi lipsa de acțiune și hotărâre a autorităților, sau poate încăpățânarea oamenilor de a se ști pe deplin stăpâni pe pământurile lor, deși nimeni nu le ia sau le mută… Sau poate lipsa informațiilor corecte și a exemplelor de succes, unde iar fac vină autorităților… Mă rog, cauze sunt multe, soluții mai puține. 

Și totuși cooperative există în România, și nu puține. Unele chiar de succes, și în aceste vremuri grele. Este adevărat că unele au fost înființate doar pentru o facilitate fiscală sau alta sau pentru mai multe șanse de a obține o finanțare europeană; este știut acest lucru, din moment ce unii conducători de cooperativă au spus acest lucru chiar în emisiunile AgroTV. E adevărat că au spus și atât, în nici un caz nu au anunțat că renunță la funcție doar pentru că nu merge cooperativa.

Dar unele merg, funcționează, oamenii se zbat și au și rezultate bune. Iată, de exemplu, județul Brăila, unde există la ora actuală 15 cooperative agricole, dintre care trei înființate la sfârșitul anului trecut. Și, în fine, au înțeles cam toți, inclusiv autoritățile, că fără asociere nu mai merge. Așa că directorul Direcției Agricole Brăila spune că instituția pe care o conduce încearcă în mod constant să îi convingă pe fermieri să se asocieze, prezentându-le avantajelei. Adică le vorbește despre facilități fiscale, cu scutiri de plată la impozite pe clădiri, terenuri, care îi ajută foarte mult pe fermieri.

Și le explică cum stau lucrurile și în chestiunea achiziționării de materii prime, că una e să negociezi achizițiile de împrumuri pentru 10 hectare și alta e să negociezi pentru câteva sute sau chiar mii de hectare. Așa că la sfârșitul anului trecut s-au înființat trei noi cooperative, două axate pe producția de cultură mare, una pe zootehnie, mai exact ovine. Astfel, numărul cooperativelor din județ a ajuns la ora actuală la 15, dintre care patru pe cultură mare – grâu, porumb, soia, iar restul pe zootehnie.

Din păcate și în ciuda oportunităților, județul Brăila stă rău la capitolul legumicultură – încă nu există nici o cooperativă în acest sector agricol. Una peste alta, cooperativele din domeniul vegetal din Brăila înseamnă 20.000 hectare de teren arabil, iar cele din domeniul zootehnic dețin în total circa 46.000 exemplare de ovine. Doar oi, pentru că fermele de porci au fost puternic afectate de pesta porcină africană, iar ponderea crescătoriilor de bovine a ajuns foarte mică în ultimii ani. Deocamdată atât, dar decât deloc….