În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene s-a publicat joi, 11 iunie 2026, Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1253 al Comisiei din 04 iunie 2026 de înregistrare a indicației geografice ”Babic de Buzău” (IGP) în registrul Uniunii de indicații geografice, informează Ministerul Agriculturii.
Potrivit unui comunicat al MADR remis redacției AgroTV, înregistrarea s-a efectuat în temeiul Regulamentului (UE) 2024/1143 al Parlamentului European și al Consiliului, „Babic de Buzău” devenind astfel cel de-al 17-lea produs românesc protejat la nivelul Uniunii Europene, alături de: Magiun de prune de Topoloveni (Indicație Geografică Protejată – IGP), Salam de Sibiu (IGP), Novac afumat din Țara Bârsei (IGP), Scrumbie afumată de Dunăre (IGP), Telemea de Sibiu (IGP), Cârnați de Pleșcoi (IGP), Cașcaval de Săveni (IGP), Salata cu icre de știucă de Tulcea (IGP), Telemea de Ibănești (Denumire de Origine Protejată – DOP), Salată tradițională cu icre de crap (Specialitate Tradițională Garantată – STG), Plăcintă dobrogeană (IGP), Pită de Pecica (IGP), Salinate de Turda (IGP), Sardeluță marinată fabricată potrivit tradiției din România (STG), Cârnați din topor din Vâlcea (IGP) și Batog de Sturion (IGP).
Pe lăngă aceste 17 produse care beneficiază deja de protecție europeană, România mai are în prezent alte 13 produse agroalimentare aflate în etapa de verificare la nivelul Comisiei Europene, în urma demersurilor făcute de Ministerul Agriculturii pentru promovarea și protejarea identității gastronomice românești. Între acestea, 4 produse au fost depuse pentru înregistrarea ca Indicații Geografice (IGP) și 9 produse pentru înregistrarea ca Specialități Tradiționale Garantate (STG).
„Babic de Buzău”, o poveste de peste 125 de ani
„Babic de Buzău”, a cărui poveste începe în jurul anului 1900, este mult decât o simplă delicatesă, fiind un simbol al patrimoniului gastronomic local, înrădăcinat adânc în istoria și cultura locului.
Rețeta produsului „Babic de Buzău” este prezentată și în lucrările Enciclopedia „Județul Buzău: Tradiții, legende, obiceiuri, datini”, ediția 2012, și „Patrimoniul gastronomic al județului Buzău”, ediția Universul Școlii, 2018.
În anul 2017, „Babic de Buzău” a fost inclus în topul celor mai apreciate salamuri din lume de către TasteAtlas, ocupând locul 7, iar în 2023, a primit o stea de aur „Superior Taste Award” din partea International Taste Institute din Bruxelles, confirmând astfel calitatea și gustul său autentic.
Cererea de înregistrare în vederea dobândirii protecției IGP pentru denumirea „Babic de Buzău ” a fost înaintată a fost înaintată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) de către grupul aplicant Asociația Babicului de Buzău.
Grupul aplicant are un rol important, conferit de Regulamentul (UE) 2024/1143 conform căruia acesta trebuie să contribuie la garantarea calităţii, reputaţiei şi autenticităţii produsului „Babic de Buzău” IGP pe piaţă, prin întreprinderea de demersuri pentru a preveni sau a contracara orice măsuri sau practici comerciale care prejudiciază sau riscă să prejudicieze imaginea și valoarea produselor lor, inclusiv practici de comercializare și prețuri care le devalorizează.
Caracteristicile produsului
Produsul „Babic de Buzău” este un salam crud-uscat, presat, cu gust picant, realizat din cărnuri de calitate superioară (bucăți de carne din care se îndepărtează fragmentele de os, grăsimea moale, flaxurile, ligamentele, tendoanele, vasele mari de sânge și părțile sângerate) de porc și vită, utilizate în părți egale, maturate prin sărare uscată, tocate la dimensiunea de 10 mm, condimentate și introduse în intestine naturale de vită. Ingredientele folosite la condimentare: boia dulce, boia iute, ardei iute. Amestecul introdus în intestine naturale de vită este supus afumării cu lemn de esență tare, presării, maturării și uscării, timp de minimum 20 de zile, la rece.
Produsul „Babic de Buzău” IGP se prezintă sub formă batoane presate, cu lungimea de 20-40 cm (batoane întregi) sau până la 100 cm (batoanele pentru feliere), având un diametru de 25-45 mm și o greutate între 200 grame și 1 kg, legate la capete cu sfoară şi/sau clipsate. Membrana naturală este nedeteriorată, aderentă la compoziţie, prezentând încreţituri fine și uneori este acoperită, în mod neuniform, cu un strat subțire de levuri albe.
La exterior, membrană prezintă o culoare brun deschisă până la brun închisă, și este curată, nelipicioasă, acoperită parţial de un strat de levuri albe.
În secțiune, culoarea variază de la brun-roşcat la roşu rubiniu, cu un mozaic marmorat, echilibrat vizual, fiind admisă o nuanță mai închisă pe o porțiune de maximum 15 mm de la margine.
„Babic de Buzău” are un miros de afumătură și mirodenii și un gust picant-iute (înțepător cu o senzație gustativă usturătoare), datorat amestecului de condimente utilizat, moderat sărat.
În ceea ce privește caracteristicile fizico-chimice ale produsului, valorile admise sunt următoarele: maximum 20% grăsime, minimum 18% proteine, maximum 5% sare.
O reușită a întregii comunități
Potrivit președintelui Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău, Anei Maria Mircea, certificarea aparține întregii comunități care a păstrat vie tradiția Babicului de Buzău și tuturor producătorilor care au transmis această rețetă din generație în generație.
„Ne-am dorit să arătăm că un produs tradițional românesc poate îndeplini cele mai exigente standarde europene și poate deveni un ambasador autentic al României. (…) În cadrul Asociației pentru Promovarea Babicului de Buzău am reușit să construim o comunitate care reunește producători, experți, instituții și susținători ai tradițiilor locale în jurul unui obiectiv comun: protejarea și promovarea identității gastronomice a regiunii. Privim această recunoaștere europeană ca pe o responsabilitate de a continua să valorificăm patrimoniul local, inclusiv prin proiecte culturale și editoriale dedicate istoriei și poveștilor care stau în spatele Babicului de Buzău și ale altor produse reprezentative ale zonei”, a subliniat Anei Maria Mircea într-un comunicat de presă al asociației.