Ceapa de Buzău unul dintre cele mai valoroase simboluri ale agriculturii autohtone, a fost readusă la viață prin cercetare științifică. Eforturile cercetătorilor buzoieni au fost încununate cu Diploma de Excelență și Medalia de Aur, distincții care confirmă importanța strategică a proiectului pentru patrimoniul genetic național.
Performanța aparține echipei din cadrul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău, formată din Costel Vînătoru, Bianca Mușat, Matilda Popescu, Geanina Negoșanu și Camelia Bratu. Tema de cercetare, intitulată „Cercetări privind originea și evoluția populației locale Ceapa de Buzău”, a avut ca obiectiv salvarea, restaurarea și valorificarea unor resurse genetice esențiale pentru agricultura românească.
Cercetările s-au concentrat pe restaurarea genetică a soiurilor de ceapă de apă de Buzău atât a celor obținute prin cercetare științifică de stat, cât și a populațiilor locale păstrate și selecționate în sistem tradițional. Un accent deosebit a fost pus pe reconstruirea genetică a primului soi românesc de ceapă de apă, Aurie de Buzău, dar și a celei mai vechi populații locale cultivate în România, cunoscută sub denumirea populară de Bot de Vulpe.
În urma studiilor cercetătorii au reușit restaurarea genetică a resurselor de ceapă de apă din România, evaluarea și conservarea acestora pe termen mediu și lung, precum și omologarea și brevetarea celui mai vechi cultivar de ceapă de apă cultivat în țara noastră. Acesta a fost înscris în Catalogul Oficial al Plantelor de Cultură sub denumirea Ceapă de apă „Bot de Vulpe”.
Acest cultivar reprezintă baza genetică pentru majoritatea soiurilor de ceapă de apă cultivate în România și a influențat dezvoltarea unor varietăți inclusiv în afara granițelor țării, confirmând importanța strategică a cercetării desfășurate la Buzău.
Citește și: Iarnă prea blândă, pagube prea mari: Fermierii privesc cu teamă spre primăvară