Home Agricultura Care sunt cele mai arzatoare probleme din apicultura

Care sunt cele mai arzatoare probleme din apicultura

997 views

Președintele APIMONDIA recunoaste ca apicultura mondială se confruntă cu o serie de probleme.

Apicultura mondială se confruntă la ora actuală cu o serie de probleme, cum ar fi mortalitatea anormală a coloniilor de albine, lipsa de hrană a acestora, falsificarea mierii, contaminarea cerii sau creșterea mediei de vârstă a apicultorilor, a declarat, sâmbătă, într-o întâlnire cu apicultori prezenți la ‘Sărbătoarea mierii’ de la Blaj, președintele Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA), Philip McCabe.

“Imaginea apiculturii mondiale la ora actuală nu arată prea frumos. Sunt o serie de probleme cu care ne confruntăm. De exemplu, mortalitatea anormală a coloniilor de albine. O altă problemă majoră este falsificarea mierii. Sunt reglementări care sunt din ce în ce mai aspre, unele dintre ele bune, altele nu atât de bune pentru noi. Avem, de asemenea, mari creșteri în costurile de producție și prea puțini apicultori tineri”, a afirmat președintele APIMONDIA, prezent pentru prima dată în România la un târg de profil.

Philip McCabe a spus că este ‘îngrozitor’ să vezi câte albine mor.

El a explicat că există noi generații de pesticide și insecticide, cum ar fi cele cu care se acoperă semințele. “În același timp, aceste semințe sunt pe de o parte acoperite cu pesticide, dar și cu îngrășământ. Acum șapte ani, în Franța, au fost însămânțate pentru culturile de floarea soarelui astfel de semințe. În momentul în care floarea soarelui a ajuns la înflorire și albinele au început să recolteze nectar, ele au început să zboare în jurul influorescențelor și să cadă moarte la pământ, deoarece contaminarea se afla la nivelul florii. Din fericire acest lucru s-a oprit acum. Asta s-a întâmplat pentru câteva tipuri de semințe. Din păcate pentru semințele de rapiță nu se întâmplă acest lucru. În unele zone ale globului, la ora actuală albinele nu mai recoltează nectar de la rapiță”, a spus președintele APIMONDIA.

El a făcut referire și la apariția albinelor deformate, spunând că unul dintre obiectivele lui ca președinte al APIMONDIA este elaborarea un studiu complet și complex care să reunească cercetările legate de varroză.

“O altă problemă cu care ne confruntăm este din ce în ce mai mult lipsa de hrană pentru albine, deci lipsa de sursă de polen. Albinele au nevoie de acest polen ca să-și asigure alimentația. (…) Nu mai avem prea multă hrană pentru albine, pentru insecte”, a menționat McCabe.

Contaminarea cerii este o altă problemă, astfel încât se poate spune că albinele “ar avea nevoie de o mască de gaze”, a afirmat președintele APIMONDIA, adăugând, totodată, că o altă problemă este aceea de a promova standarde de produse organice, ecologice, fiind astfel costuri de producție.

Philip McCabe s-a arătat bucuros că în ultima vreme tot mai mulți tineri se implică în apicultură, fiind constituit, de altfel, un centru internațional pentru aceștia. “În anii 50, media de vârstă era situată undeva la 20 de ani. Către 2005, vârsta a crescut la 60 de ani”, a precizat el.

‘Deci, dacă adunăm toate aceste probleme cu care ne confruntăm și punem albinele la mijloc și vedem toate sinergiile care se întâmplă între diferiții factori, practic ajungem la concluzia că ne pierdem albinele din cauza a nenumărate cauze’, a mai spus McCabe.

Președintele APIMONDIA a menționat că sunt și foarte mulți apicultori care la ora actuală se ocupă mai mult de producerea de albine decât de miere. ‘De exemplu, în Egipt avem peste 200 de apicultori care acum furnizează albine pe piață. De la 1 septembrie până la 30 octombrie, în Egipt se încarcă zilnic avioane cargo cu albine care merg în Dubai și în Arabia Saudită’, a afirmat McCabe, menționând că se creează o nouă industrie, aceea de a produce albine.

Câteva mii de persoane au vizitat sâmbătă la Blaj cel mai mare târg apicol din România, potrivit organizatorilor, unde participă 150 de producători din 20 de țări. A X-a ediție a “Sărbătorii Mierii” este organizată de Apidava Blaj, Primăria și Consiliul Local Blaj, Consiliul Județean Alba și Asociația Apis Târnave Blaj.