Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a oferit clarificări importante privind unul dintre cele mai sensibile subiecte din agricultura românească: suprafețele de teren agricol deținute de către cetățeni și companii străine. Bazându-se pe cifrele de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), oficialul susține că amploarea acestui fenomen este adesea exagerată în spațiul public, iar datele reale arată o situație mult mai nuanțată.
Conform informațiilor prezentate de șeful MADR, ca persoane fizice, cetățenii străini dețin doar aproximativ 0,01% din suprafața agricolă a României. În schimb, în cazul persoanelor juridice, procentul este mai ridicat, situându-se între 25% și 28%, însă și aici există diferențe importante de interpretare. Ministrul a explicat că multe dintre aceste situații implică firme înregistrate în România sau cazuri mixte, în care proprietarii sunt cetățeni români căsătoriți cu cetățeni străini.
”Ca persoane fizice, 0,01% din terenul din România este deținut de străini. Ca persoane juridice, undeva la 25-28%. (…) Vă dau un exemplu. O doamnă care deține 7.000 de hectare în zona Timișoarei, este româncă și este căsătorită cu un bărbat de cetățenie italiană. M-a spus: soțul meu este italian, eu sunt româncă, puteți spune că cele 7.000 de hectare sunt deținute de un străin? Sunt străini, dar procentul nu este așa mare, undeva la 25-26%”, a precizat Florin Barbu, la Prima TV.
Un alt aspect esențial evidențiat de ministrul Agriculturii este faptul că terenurile nu sunt deținute în proprietate, ci sunt lucrate în baza unor contracte de arendă. Florin Barbu a mai arătat că aceste companii care activează în agricultura românească vor rămâne pe teritoriul țării, vor produce, vor crea valoare adăugată și vor plăti impozite și taxe în România. În acest context, ministrul consideră că prezența lor poate avea un efect pozitiv asupra balanței comerciale și asupra dezvoltării sectorului agricol.
”Nu poate să plece cu terenul. Terenul este luat în arendă, nu în proprietate. Aceste companii vor rămâne pe teritoriul României, vor produce, vor plăti impozite și taxe, iar România va avea un lucru foarte bun în balanța comercială. Lucrurile sunt foarte clare, terenul României nu poate pleca”, a mai subliniat șeful MADR.