Cercetarea românească în domeniul resurselor genetice vegetale este prezentată în aceste zile în fața comunității științifice internaționale, la Kyoto, Japonia. Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale Buzău participă la Congresul Internațional de Horticultură IHC2026 cu șase lucrări științifice, care pun în prim-plan soiuri, genotipuri și resurse genetice conservate și cercetate în România.
Peste 2.500 de cercetători și specialiști din horticultură sunt reuniți, în perioada 23–28 august, la Kyoto, la cea de-a 32-a ediție a International Horticultural Congress. Evenimentul are ca temă „Exploring the Diversity of Horticulture” și reprezintă una dintre cele mai importante întâlniri internaționale dedicate cercetării horticole.
Din partea BRGV Buzău participă directorul instituției, dr. ing. Costel Vînătoru, și cercetătoarea dr. ing. Geanina Negoșanu. Delegația buzoiană a venit în Japonia cu rezultate obținute în cadrul programelor de cercetare desfășurate la Buzău, dar și cu obiectivul de a conecta activitatea științifică românească la cercetarea internațională.
Ardei cu multă capsaicină și noi soiuri de Momordica
Două dintre lucrările prezentate la Kyoto sunt semnate de Costel Vînătoru și vizează programe de ameliorare dezvoltate la Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău.
Una dintre cercetări este dedicată ameliorării și dezvoltării de noi soiuri de Momordica charantia, specie cunoscută și sub denumirea de castravete amar. Cercetarea continuă direcția de aclimatizare și ameliorare a unor resurse genetice care pot avea un potențial important pentru horticultura viitorului. O altă lucrare aduce în atenție noi genotipuri de Capsicum annuum cu un conținut ridicat de capsaicină. Practic, cercetătorii de la Buzău urmăresc valorificarea materialului genetic conservat în colecțiile instituției pentru obținerea unor genotipuri cu caracteristici valoroase. Este, de altfel, unul dintre mesajele importante pe care BRGV Buzău le transmite la Kyoto: o bancă de gene nu înseamnă doar păstrarea semințelor, ci și utilizarea activă a acestora în cercetare și ameliorare.
De la Iris și busuioc până la plante pentru orașele viitorului
Cele șase lucrări prezentate la congres acoperă o paletă largă de direcții de cercetare.
Dr. ing. Matilda Popescu prezintă cercetarea privind noi perspective pentru ameliorarea și înmulțirea prin semințe a speciilor de Iris conservate la BRGV Buzău.
La rândul său, dr. ing. Geanina Negoșanu semnează studiul dedicat speciei Sideritis cypria, analizând potențialul acesteia pentru utilizarea ornamentală urbană, prin prisma caracteristicilor morfologice și a adaptabilității ecologice. Cercetarea aduce în discuție o temă tot mai importantă pentru horticultura modernă: identificarea unor plante care pot face față condițiilor specifice mediului urban.
O altă lucrare, semnată de dr. ing. Bianca Mușat, analizează diversitatea genetică, caracterizarea fenotipică și calitatea semințelor la Momordica charantia conservată în România. Programul este completat de studiul cercetătoarei dr. ing. Camelia Bratu privind diversitatea fenotipică a patru cultivare de busuioc conservate în colecțiile BRGV Buzău.
Costel Vînătoru: „Mergem la Kyoto cu rezultatele obținute la Buzău”
Pentru Costel Vînătoru, participarea la un congres de asemenea anvergură înseamnă mai mult decât prezentarea unor rezultate științifice. Este și o oportunitate de a compara cercetarea românească cu ceea ce se întâmplă în alte regiuni ale lumii și de a crea noi colaborări.
„Pentru un cercetător există întotdeauna o emoție aparte atunci când rezultatele muncii din loturile experimentale ajung să fie prezentate în fața comunității științifice internaționale”, spune directorul BRGV Buzău.
Acesta subliniază că în spatele rezultatelor prezentate la Kyoto se află ani de observații, selecții și experimente desfășurate la Buzău.
„Mergem la Kyoto cu rezultatele obținute la Buzău, dar și cu dorința de a ne întoarce cu întrebări noi pentru cercetările pe care le continuăm aici”, este mesajul transmis de Costel Vînătoru.