Ce surprize a descoperit Clubul Fermierilor Români în documentele MMAP privind zonele prioritare pentru biodiversitate. Scrisoare deschisă către Diana Buzoianu

Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate pus în consultare publică de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor conține niște surprize neplăcute pentru fermieri, spun reprezentanții Clubului Fermierilor Români (CFRo) care i-au adresat joi ministrului Diana Buzoianu o scrisoare deschisă cu o serie de observații și solicitări privind noul proiect de ordin ce vizează aprobarea acestuia.

În scrisoare, membrii organizației îi semnalează ministrului Diana Buzoianu că există mai multe suprapuneri între zonele propuse și terenuri arabile lucrate, precum și absența unor etape procedurale prevăzute de lege înainte de includerea definitivă a suprafețelor în Catalog.

Potrivit Clubului Fermierilor Români, deși reprezentanții ministerului au precizat, în cadrul dezbaterii publice din 10 august 2026, că lista zonelor prioritare pentru biodiversitate nu include terenuri încadrate ca arabil, analiza realizată de specialiștii organizației indică situația inversă în cel puțin un caz documentat: în zona ROSCI0005ZPB Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni, conturul oficial al zonei propuse se suprapune cu terenuri arabile aflate în blocurile fizice APIA 152 și 109, UAT Balta Albă, unde se află culturi de câmp în rotație.

În aceste condiții, Clubul îi solicită ministrului Diana Buzăianu verificarea și clarificarea acestei situații și atrage atenția că, în absența unei hărți interactive publice, fermierii nu pot identifica alte suprapuneri similare.

Totodată, Clubul Fermierilor Români solicită acordarea de compensații pentru pierderile generate proprietarilor, indiferent de tipul activității economice afectate sau de diminuarea valorii bunului, realizarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate deja existente înaintea oricărei extinderi a suprafețelor protejate, valorificarea studiului științific similar elaborat de Academia Română și crearea unui mecanism de ajustare periodică a categoriilor de arii naturale protejate, corelat cu evoluția reală a habitatelor.

„Fermierii nu contestă obiectivele de conservare a biodiversității. Contestă un proces în care suprafețele sunt desemnate fără hărți accesibile, fără acordul proprietarilor și fără un mecanism de compensare. Agricultura are nevoie de reguli previzibile, construite pe date verificabile și pe consultarea celor care lucrează efectiv terenul”, a consideră Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

Mai jos puteți citi integral scrisoarea deschisă adresată ministrului mediului, Diana Buzoianu, de către Clubul Fermierilor Români:

„Stimată doamnă Ministru,

Clubul Fermierilor Români, organizație reprezentativă la nivel național pentru antreprenorii din sectorul agroalimentar – peste 1500 dintre cele mai performante ferme comerciale, din toate sectoarele specifice agriculturii, a căror suprafață gestionată atinge valoarea de 1,4 milioane hectare – dedicată menținerii unui dialog constructiv și susținerii intereselor acestora în procesul de elaborare a unor politici și reglementări echitabile, urmărește cu atenție și responsabilitate coerența îndeplinirii jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență în vederea obținerii fondurilor aferente acestora. Menționăm, cu regret, că sectorul agricol a rămas singura activitate economică neinclusă în Planul Național de Redresare și Reziliență, lipsită de investiții dedicate, deși contribuția sa la securitatea alimentară și ponderea în PIB național indică valori semnificative.

Clubul Fermierilor contribuie, prin analizele realizate, la elaborarea unor propuneri de politici publice și planuri de acțiune care să reflecte un echilibru între abordările economice, de mediu, tehnologice și sociale privind dezvoltarea agriculturii româneaști, bazate pe realitatea din teren și filtrate prin experința unor fermieri-specialiști cu înțelegere integrată a ecosistemului agricol.

Avem deplina convingere că propunerile rezultate vor contribui la întărirea și nu la distrugerea unor activități economice construite pe parcursul mai multor generații, care oricum se confruntă în ultimii ani cu un impact extrem de negativ atât din partea crizelor geopolitice actuale, cât și a efectelor schimbărilor climatice.

În ceea ce privește Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, aflat în procedură de aprobare, în urma analizei proiectului de ordin și a documentației aferente, vă adresăm următoarele observații și solicitări:

• Publicarea documentației integrale a «Identificarea zonelor potențiale de non intervenție /protecție strictă în habitate naturale terestre și marine în vederea punerii în aplicare a Strategiei europene privind biodiversitatea pentru perioada 2021-2030», realizat în baza contractului nr. 119/16.08.2023, precum și a sumelor alocate pentru realizarea acestuia, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public;
• Transpunerea hărților GIS în cadrul harții interactive existente pe site-ul ministerului, cu menționarea în legendă a faptului că zonele respective fac obiectul prezentei consultări publice. Solicităm acest lucru din perspectiva transparenței, identificării mai ușoare a zonelor propuse și verificarea suprapunerilor cu alte categorii de arii naturale protejate, având în vedere că, în cadrul ședinței de ieri, reprezentanții departamentului de Biodiversitate din cadrul ministerului ne-au menționat faptul că nu ar exista ZPB-uri (zone prioritare pentru biodiversitate – n. red.) suplimentare față de cele deja existente în cadrul ariilor naturale protejate deja stabilitate anterior;
• Așa cum am susținut pe parcursul dezbaterilor din Comisiile de specialitate din Parlamentul României, solicităm acordarea de compensări pentru pierderile generate proprietarilor, indiferent dacă este vorba despre o activitate agricolă ori altă activitate economică sau despre diminuarea valorii bunului în cauză, (teren, construcții etc.); menționăm că există deja arii naturale protejate care impun îngrădiri fermierilor în realizarea activităților agricole, aspect care generează un impact negativ suplimentar asupra acestui sector economic;
• Menționăm că în cadrul dezbaterii publice din data de 10.08.2026, coordonatoarea din partea MMAP a elaborării studiului extern menționat anterior a precizat faptul că nu există zone încadrate ca teren arabil în lista zonelor prioritare pentru biodiversitate. Documentația cartografică reflectă, însă, existența unor suprapuneri cu terenuri cultivate, motiv pentru care solicităm verificarea și clarificarea acestui aspect, în raport cu cele afirmate în cadrul ședinței. În zona ROSCI0005ZPB – Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni, unde membri ai organizației noastre desfășoară activitate agricolă, conturul oficial al zonei propuse se suprapune cu terenuri arabile lucrate, aflate în blocurile fizice APIA 152 și 109, UAT Balta Albă, unde regăsim culturi de câmp aflate în rotație, precum grâu, orz, porumb și rapiță, astfel cum reiese din figura 1; menționăm faptul că șansele ca situația să nu fie una singulară sunt mari, având în vedere imposibilitatea fermierilor de a accesa o hartă interactivă;
• Solicităm ca toate zonele încadrate în lista ZPB să fie desemnate numai cu acordul proprietarului și a unității administrativ-teritoriale, prin hotărâre a consiliului local sau județean, prin înscris sub semnătură privată, potrivit art. 40⁸ din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2026. Având în vedre că lista ZPB se află în consultare publică, iar art. 40⁷ alin. (2) prevede înștiințarea prealabilă a deținătorilor de terenuri, solicităm parcurgerea acestor etape în ordine cronologică, anterior includerii definitive a zonelor în Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate;
• Având în vedere existența unui studiu științific similar privind identificarea zonelor prioritare pentru biodiversitate, elaborat de Academia Română, care a fost menționat în cadrul dezbaterii publice, solicităm analizarea și valorificarea acestuia în procesul de elaborare a Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate;
• Solicităm realizarea și implementarea planurilor de management pentru zonele deja incluse în categoria ariilor naturale protejate, precum și acordarea compensațiilor aferente, iar extinderea suprafețelor supuse regimului de protecție să fie avutǎ în vedere ulterior îndeplinirii acestor măsuri;
• Solicităm realizarea unui mecanism de ajustare periodică a categoriilor de arii naturale protejate, inclusiv a siturilor Natura 2000 și ZPB, având în vedere că delimitarea acestora a fost realizată într-o formă netransparentă și fără consultarea tuturor părților implicate din anul 2005 până în prezent, și menținută, în mare parte, fără o revizuire fundamentată științific. Menționăm faptul că, speciile pentru care au fost desemnate aceste arii își pot modifica habitatul în timp, iar un astfel de mecanism ar asigura corelarea permanentă a regimului de protecție cu realitatea ecologică, astfel încât acesta să susțină efectiv conservarea biodiversității, fără a restrânge activitățile economice în absența unei fundamentări științifice adecvate.

Clubul Fermierilor Români rămâne disponibil pentru a continua strânsa colaborare cu instituția pe care o reprezentați și ne angajăm să oferim expertiză, resurse și sprijin pentru a atinge obiective comune și pentru a consolida performanțele economice ale fermierilor din România.

Suntem parteneri dedicați, deschiși la dialog și cooperare în beneficiul întregii comunități agricole din România”, se mai arată în scrisoarea CFRo către Diana Buzoianu.