Subiectul despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară rămâne un subiect fierbinte în agricultura românească. După ce ministrul agriculturii, Adrian Oros, a promis în repetate rânduri anul trecut că aceste despăgubiri vor fi plătite către fermieri, la alcătuirea bugetului pentru anul 2021, sumele necesare nu au fost incluse în bugetul MADR. Astfel, șansele ca fermierii să vadă despăgubirile anul acesta sunt aproape nule, iar o parte dintre aceștia au anunțat deja că vor ieși să protesteze în fața Palatului Victoria în cursul acestei săptămâni.
Subiectul a fost discutat și în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, acolo unde președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu, l-a criticat dur pe ministrul agriculturii, spunând că acesta i-a mințit în mod direct pe fermieri.
”Poate ar fi fost momentul optim ca ministrul agriculturii să iasă și să-i anunțe pe fermieri că a găsit soluțiile necesare să plătească aceste despăgubiri pe care s-a angajat că le va da, iar în octombrie 2020 ne spunea cu emfază că a trimis deja schema de ajutor de stat la Comisie, are proiectul de ordonanță gata făcut. A mințit în mod direct”, a precizat Chesnoiu.
Deputatul a mai spus că este puțin probabil ca vreuna dintre soluțiile vehiculate în ultima vreme ca alternative la plata despăgubirilor să se concretizeze, pentru că ele trebuiau validate până la acest moment.
”Problema este că aceste soluții trebuiau validate până în momentul acesta. Dacă discutăm despre o schemă de ajutor de stat ipotetică, cu credite luate de la bancă și gajate de către statul român, ar trebui să le prezentăm public fermierilor români cu câte bănci s-a discutat, cu câte s-a semnat acordul, ce discuții au fost cu fondul de garantare, de unde s-a identificat suma de 2 miliarde în Ministerul Agriculturii cu care să se plătească comisioane de administrare de risc”, a mai spus Chesnoiu.
Fostul șef AFIR a propus, de altfel, un amendament la legea bugetului, prin care se identificau sursele de finanțare din care se puteau lua bani pentru a-i plăti către fermieri. Ministrul agriculturii a votat, însă, împotriva acestui amendament, susținând că banii necesari nu există.
”Noi, în amendamentul pe care l-am propus la legea bugetului și la care ministrul agriculturii va rămâne în istoria post-decembristă ca singurul ministrul al agriculturii care a votat împotriva fermierilor, am indicat trei surse de finanțare. Prima sursă era fondul de rezervă al Guvernului, care tocmai pentru astfel de situații critice este destinat – 300 milioane lei. Apoi, din capitolul bugetar pentru dobânzi încă 300 milioane lei. Și 400 milioane lei din titlul pentru scheme de ajutor de stat.
Din acest titlu noi am cerut 400 milioane lei, Guvernul ne-a spus că nu se poate pentru că nu există disponibili în buget și se dă peste cap echilibrul bugetar, dar din același titlu, același Guvern a găsit suma de 1 miliard de lei pe care să o pună la dispoziție pentru plata comisioanelor de administrare, a comisioanelor de risc și a dobânzilor pentru Agro IMM Invest. Păi aplicăm logica elementară: dacă n-ai avut 400 de milioane să despăgubești fermierul, găsești 1 miliard de lei în același capitol bugetar ca să-i trimiți pe fermieri la bănci?”, a subliniat Chesnoiu.
