Condițiile de sol care trebuie respectate dacă vrei subvenții APIA

109

Fermierii care vor să beneficieze de subvenții APIA trebuie să respecte o serie norme privind condiționalitatea, printre care și cele legate de sol.

AgroTV vă prezintă mai jos care sunt sunt cerințele legale și standardele legate de protecția și calitatea solului, așa cum sunt ele prevăzute în proiectul de ORDIN pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023.

* GAEC 5 Gestionarea lucrărilor solului, reducerea riscului de degradare și eroziune a solului, inclusiv luarea în considerare a unghiului pantei are ca obiectiv principal gestionarea minimă a terenului pentru a reflecta condițiile specifice ale locului în scopul limitării eroziunii.

Cerințe obligatorii pentru fermieri:

  1. Lucrările solului, inclusiv semănatul culturilor, pe terenul arabil cu panta mai mare de 12% se efectuează de-a lungul curbelor de nivel. Panta terenului înseamnă panta medie a parcelei agricole utilizată de fermier.
  2. Sunt interzise lucrările solului (aratul, scarificatul, lucrarea cu grapa și sapa rotativă, prașila mecanică) pe terenurile cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosinţă arabilă (clasa de calitate V), indiferent de panta terenului.

Terenurile Clasa V sunt acele terenuri cu soluri foarte slab fertile, improprii pentru folosinţă arabilă, foarte puternic afectate de fenomene de degradare (eroziune, sărăturare, acidifiere, alunecări active, exces de umiditate etc.) clasificate și delimitate ca atare.


Pe terenurile cu soluri foarte slab fertile (clasa de calitate V) se pot efectua lucrări superficiale ale solului (adâncimea de 5-10 cm) în vederea înființării de pajiști permanente sau lucrări specifice pentru înființarea unor plantații pomicole/arbori/ arbuști fructiferi/specii forestiere ori combinații ale acestor utilizări, care pentru exploatare și întreținere nu necesită lucrări ale solului.


Respectarea cerinţelor GAEC 5 se verifică la nivel de parcelă agricolă.

* GAEC 6 Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile are ca obiectiv principal protejarea solurilor în perioadele și în zonele cele mai sensibile.

Cerințe obligatorii pentru fermieri:

  1. Pentru a proteja solurile în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie – 30 septembrie), fermierii trebuie să păstreze terenul acoperit pe cel puțin 80% din suprafața arabilă a exploatației. Acoperirea solului se poate asigura prin: miriștea rămasă după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou înființate. În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepția timpului necesar pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi de cel mult 2 săptămâni.

Notă: Dacă în perioada 15 iunie – 30 septembrie cultura principală este în vegetație, nefiind încă recoltată, această cultură asigură acoperirea solului. Miriștea rămasă după recoltare include și resturile vegetale existente pe terenul arabil.

  1. În cazul culturilor permanente, acoperirea minimă a solului în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie – 30 septembrie) înseamnă fâșii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel puțin 50% din suprafața culturilor permanente din exploatație.

Perioada cea mai sensibilă pentru sol este perioada de vară (15 iunie – 30 septembrie) caracterizată prin temperaturi foarte ridicate, lipsa precipitațiilor, secetă pedologică și atmosferică, alte fenomene meteo extreme care pot cauza uscarea excesivă a solului și apariția fenomenelor de eroziune, degradare și deșertificare.

Respectarea cerinţelor GAEC 6 se verifică la nivel de parcelă agricolă.

* GAEC 7 Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă are ca obiectiv principal păstrarea potențialului solurilor.

Cerințe obligatorii pentru fermieri:

  1. Regula generală: se aplică o rotație a culturilor pe terenul arabil, cu excepția culturilor care cresc sub apă. Rotația constă în schimbarea culturilor cel puțin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepția culturilor multianuale, a ierburilor și a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă și a culturilor din spații protejate (sere și solarii).
  2. Prin excepție de la regula generală, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel:

    a) o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală;
    b) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor.

Rotația culturilor la nivelul exploatației agricole include culturile înfiintate în toamna anului precedent și culturile înființate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător în cazul cerinței de la pct. 2.a).

Sunt exceptate de la obligația privind rotația culturilor pe terenul arabil, exploatațiile agricole care îndeplinesc următoarele condiții:
-a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;
b) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;

– c) exploatațiile cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare.

Se consideră că exploatațiile înregistrate și certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) nr. 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului, respectă acest standard GAEC.

Culturi agricole – oricare dintre următoarele: (a) o cultură din oricare dintre diferitele genuri definite în clasificarea botanică a culturilor; (b) o cultură a oricăreia dintre specii în cazul Brassicaceae, Solanaceae și Cucurbitaceae; (c) terenuri lăsate pârloagă; (d) ierburi sau alte furaje erbacee.


În planul de rotație a culturilor (asolament), soiurile de toamnă și soiurile de primăvară aparținând aceleiași specii, cultivate în scopul producției (culturi de bază sau principale), sunt considerate ca fiind „aceeași cultură”. Pentru exemplificare: culturile de grâu/orz din soiuri de toamnă (înființate toamna) și culturile de grâu/orz din soiuri de primăvară (înființate primăvara) înseamnă aceeași cultură.

Culturi secundare – cultivate în perioada dintre două culturi principale și acoperă întreaga perioadă dintre culturile respective, fără o întrerupere semnificativă. Culturile secundare acoperă solul o perioadă de cel puțin 8 săptămâni după recoltarea culturii principale și trebuie să fie diferite ca specie față de acestea. Culturile secundare includ și culturile succesive sau culturile duble semănate în vederea recoltării sau a pășunatului.

Culturile secundare introduse în rotație pot fi culturi simple sau amestec de culturi (graminee, leguminoase, proteaginoase, oleaginoase, plante melifere ș.a.), precum: muștar+ovăz, muștar+facelia, muștar+rapiță, latir+măzăriche, latir+ovăz, mazăre+ovăz, măzăriche+ovăz, măzăriche+secară, măzăriche+triticale, lupin+trifoi, rapiță+triticale, rapiță+secară, bob+ovăz, secară+trifoi, trifoi+facelia, mazăre+muștar, măzăriche+camelină.

Terenul lăsat pârloagă este definit ca teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menținut în bune condiții agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minim 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august. Pentru îmbunătățirea fertilității solului, un teren arabil declarat de fermier ca fiind neproductiv/slab productiv poate fi lăsat în pârloagă o perioadă de cel mult 4 ani.

Derogare: „prin derogare de la art. 13 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2021/2.115, pentru anul de cerere 2023, fermierii sunt scutiți de la aplicarea standardului GAEC 7 – Rotația culturilor pe terenul arabil, cu excepția culturilor care cresc sub apă, respectiv cerințele prevăzute la pct. 1 și 2, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) litera a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1.317 al Comisiei din 27 iulie 2022 de stabilire a unor derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aplicarea standardelor privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC) 7 și 8 pentru anul de cerere 2023 [NOTA de oportunitate nr. 239037/29.08.2022, notificată Comisiei prin intermediul formularul ISAMM 883].”

Respectarea cerinţelor GAEC 7 se verifică la nivel de parcelă agricolă.