Subiectul legat de noile tehnici genomice (NGT) a stârnit mari controverse în spațiul public.
România, prin ministrul Florin Barbu, a votat, în cadrul Consiliului AgriFish, împotriva adoptării regulamentului propus de Comisia Europeană, în timp ce Comisia de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, europarlamentarii români prezenți și-au exprimat acordul pentru un aviz favorabil.
S-au lansat acuzații de o parte și de alta, nu doar între politicieni, ci și între reprezentanții diferitelor organizații de fermieri, care își reproșează unii altora tot felul de interese mărunte, s-a venit cu explicații, însă lucrurile în privința NGT sunt departe de a fi lămurite.
Una dintre organizațiile importante de fermieri țara noastră, Forumul APPR (FAPPR), care și-a exprimat poziția pro NGT, vine cu apel către toți factorii implicați din România pentru organizarea unor consultări serioase pe marginea propunerea de regulament privind noile tehnici genomice a Comisiei Europene.
Vă prezentăm mai jos apelul FAPPR, transmis redacției AgroTV:
„Forumul APPR face apel pentru desfășurarea unor consultări reale pe marginea proiectului de regulament NGT
În disputa legată de poziția României față de noile tehnici genomice (NGT), am fost acuzați (noi, cei din FAPPR) că am fi o voce singulară în rândul asociațiilor de fermieri și chiar că am avea interese ascunse. Este total fals și ofensator, însă am încercat să nu răspundem provocărilor de a intra într-un scandal a cărui finalitate nu ar fi decât îndepărtarea și mai mare a fermierilor de mediul asociativ.
Pe de altă parte, nici nu am stat cu mâinile în sân, fiindcă subiectul NGT este de mare interes pentru fermieri, în general, nu doar pentru membrii noștri. În acest sens, am avut discuții constructive cu Clubul Fermierilor Români. Acest lucru este foarte important, pentru că, împreună, fermierii organizațiilor noastre lucrează aproximativ 2,5 milioane de ha.
Pe de altă parte, considerăm nevalide argumentele oficiale dar și ale unor colegi, din alte asociații, care susțin deschis poziția exprimată de MADR pe subiectul NGT, în cadrul Consiliului AgriFish. Ca atare, am încercat să aflăm ce anume a condus la conturarea acestei poziții pe care o considerăm greșită, în defavoarea fermierilor români.
Până în acest moment, am purtat discuții și cu conducerea ProAgro, și cu cea a APA Brăila. Nu am ascuns acest lucru, ci, dimpotrivă, am anunțat public că, împreună cu vicepreședintele FAPPR, Theodor Ichim, ne vom deplasa la Brăila, marți, 12 decembrie, să schimbăm idei față în față cu președintele APA Brăila, Bogdan Furfurică. Am considerat acest demers necesar, pentru că APA Brăila este membră în asociația AgroBiotechRom, care a militat și militează deschis pentru adoptarea tehnologiilor moderne precum NGT în fermele din România. Discuțiile cu domnul Furfurică au durat circa 90 de minute și au fost exclusiv legate de problema NGT și alte teme din agricultură, fără referiri la persoane, fapt ce poate fi confirmat și de catre domnia sa.
S-a vehiculat că ne-am deplasat la Brăila pentru a solicita îndepărtarea unei anumite persoane din APA Brăila. Este o afirmație gravă și falsă. Nu ne ocupăm de asemenea chestiuni mărunte, ne interesează exclusiv binele membrilor noștri și, în general, al fermierilor români și al societății românești.
FAPPR, pe lângă activitatea constanta de reprezentare a intereselor fermierilor la nivel național si internațional, este implicat direct în proiecte de cercetare aplicată, studii de piață și organizare de consultări și platforme de dezbatere în agricultură. De peste 10 ani organizăm dezbateri, evenimente și aducem cei mai buni specialiști internaționali în România pentru a discuta pe aceste teme noi care vor impacta modul în care facem agricultură.
Suntem în măsură să ne susținem propunerile și pozițiile cu argumentele tehnice pe care le avem ca și rezultat al unor îndelungate documentari pe aceste subiecte, care abia sunt descoperite de unii reprezentanți ai mediului asociativ.
În acest sens, facem apel la toate organizațiile de fermieri și la toți fermierii neafiliați, preocupați de tema NGT, să ne contacteze, în scopul construirii unui pol comun, care să determine MADR să aibă consultări reale cu mediul asociativ.
Atasat puteți găsi o parte dintre obiecțiile esențiale subliniate de MADR față de propunerea de regulament, care considerăm că trebuie lămurite de autoritățile competente prin argumente și interpretări juridice clare și apoi supuse unei dezbateri publice reale, pentru o înțelegere mai bună a acestei tematici complexe.
TEME DE DEZBATERE FAȚĂ DE POZIȚIA MADR
1. Separarea completă a culturilor și produselor convenționale și ecologice de NGT1. Trasabilitatea și etichetarea acestora până la căpătul lanțului alimentar.
Răspuns: Prin dereglementarea NGT1, se obține scoaterea NGT1 din OMG și includerea în convențional. Prin urmare, aprobarea regulamentului european presupune exact eliminarea birocrației, a trasabilității NGT1, pentru că acesta este recunoscut drept convențional. Ecologicul, ca și până acum, trebuie să aibă trasabilitatea sa proprie, nu NGT1.
2. Măsuri de coexistență și analize de laborator pentru identificarea NGT1.
Răspuns: Considerăm că acestea ar fi un nonsens, pentru că NGT1 nu se poate diferenția prin analize de convențional, fiind obținute prin mecanisme care se produc și natural sau similare cu cele din ameliorarea convențională; prin urmare, este convențional.
Plantele NTG1 nu pot fi distinse de plantele obținute prin ameliorare convențională, inclusiv prin mutageneză chimică și mutageneză indusă cu radiații, care, spre deosebire de NGT, creează mutații aleatorii (nu țintite) și sunt totuși acceptate drept plante convenționale conform deciziei CEJ C- 528/16.
3. Analize de risc ale fiecărei plante NGT1 în raport cu sănătatea umană, animală și de mediu, garantarea sănătății fiind pe primul plan.
Răspuns: NGT1 este obținut prin accelerarea căii naturale și, precum convenționalul, este perfect sigur. Varietățile NGT1, conform propunerii, vor fi supuse unui proces de verificare, la care și statele membre și Comisia pot participa (prin formularea de obiecții științifice motivate).
In UE se consumă OMG încă din 1996 – și MADR dorește analize la NGT1, pentru care, imitând procese din natură sau din ameliorarea convențională, nu sunt detectabile modificările.
(exemplu https://www.euractiv.com/section/agriculture-food/news/genetically-modified-soybean- gains-eu-commission-approval/ )
4. Asigurarea acceptări echivalării NGT1 de către statele terțe partenere pentru exportul de cereale si oleaginoase ale țării nostre (Turcia, Orientul Mijlociu, nordul Africii).
Răspuns:
a) Ministerul a lansat supoziția că statele importatoare ar putea să nu cumpere NGT1, dar nu a prezentat nicio dovadă că ar exista o singură țară care să anunțe că refuză importurile de plante NGT. Aceste țări cumpără OMG în acest moment.
b) Aceste țări cumpără deja floarea soarelui Clearfield care, conform pronunțării CEJ din 2018, intră în sfera OMG.
c) Celelalte continente produc OMG fără să se facă griji că nu vor avea clienți – și aprovizionează piața mondială, inclusiv UE
d) Dacă, prin absurd, unele țări nu vor dori să importe NGT1, nu au de unde să cumpere suficientă marfă pe glob pentru a consumul unei populații în creștere.
e) România vinde porumb, rapiță și soia preponderent în UE – deci, dacă propunerea de regulament ar fi acceptată, piața ar fi asigurată.
f) UE are cele mai severe standarde din lume privind alimentele si furajele.
5. Interzicerea patentării plantelor NGT1 obținute prin metode care ar fi putut avea loc și în natură. Dorim evitarea monopolului sau oligopolului deținătorilor de patente.
Răspuns:
a) Comisia a precizat expres că legislația patentării rămâne neschimbată. Acest regulament nu produce schimbări legislative pentru patentare.
b) În practică, fermierul alege ce e mai bun pentru el – important este să i se ofere alegeri. Există deja hibrizi convenționali de floarea-soarelui care coexistă cu tehnologia patentată Clearfield și cu producția ecologică. De altfel, în România nu este obligatorie”, explică reprezentanții FAPPR în apelul lor.
este parte a
