În vreme de criză degeaba te plângi dacă nu găsești soluții. Uneori, pentru cei implicați în cultura mare, chiar există. Sorgul reprezintă una dintre cele mai profitabile și rezistente alternative la porumb. Se adapteaza perfect la seceta severă, arșiță și soluri cu fertilitate redusă. Se utilizează în zootehnie, pentru hrana animalelor, dar și în alimentația umană.
Forumul APPR, asociație activă în domeniul sorgului din 2017, a organizat un eveniment la sediul Agromec Gârbovi-Ialomița, acțiune dedicată promovării culturii de sorg, în cadrul «Zilei Agriculturii Reziliente».
“Cultura sorgului are capacitatea de a intra în repaus vegetativ pe toată perioada stresului termic și când primește ocantitate mică de umiditate își reia ciclul de vegetație. Aceasta este cumva principala diferență între porumb și sorg”, a pecizat Cristina Radu, director Centrul de Cercetare Aplicată și Inovare din cadrul FAPPR.
Reziliența în agricultură înseamnă să ne adaptăm, să luăm decizii uneori drastice. Să acceptăm că, la ceea ce am făcut până acum, există variante diferite cu rezultate pozitive, pe care nu le bănuiam.
“Adaptabilitatea să reprezinte modul în care arătăm că fermierii nu se încăpățânează să meargă pe drumul culturii de porumb sau de grâu. Poate trebuie să îmbrățișăm culturi noi, dar soluțiile acestea nu vin peste noapte. Trebuie testate, validate în teren, uneori vin cu costuri suplimentare, cu eforturi. Piața de desfacere pentru cultura sorgului ar reprezenta-o zootehnia, biocombustibilii sau industria alimentară“, a subliniat Alina Crețu, director executiv FAPPR.
Odată ce vorbim despre o agricultură sustenabilă și rezilientă, trebuie să ne uităm și la culturi care până acum au fost de nișă, dar care, pentru fermierii români, pot reprezenta oportunități reale.
”Trebuie să promovăm câteva culturi de interes pentru agricultura românească. Sorgul este una dintre culturile importante, a cincea în lume ca volum și cantități tranzacționate la nivel mondial. Este o cultură mai rezistentă în condițiile climatice în transformare, în degradare aș spune. Fermierilor trebuie să li se ofere alternative pentru a supraviețui în condițiile acestea din ce în ce mai vitrege”, a explicat Cristina Cionga, director executiv adjunct FAPPR.
Da, există o multitudine de variante pentru cei care vor sa înființeze aceasta cultură. Compania KWS are în portofoliu Rubinus, un hibrid semi-timpuriu, foarte adaptat pentru condițiile pedo-climatice din România. Hibridul Rubinus, în comparație cu porumbul, are FAO 370.
“Noi avem un portofoliu mai bogat în ceea ce privește hibrizii de sorg. Suntem prezenți și pe piața… sau pot să zic în piața de siloz cu hibridul Freya, capabil de 70-80 de tone la hectar, o alternativă foarte bună pentru crescătorii… pentru crescătorii de animale”, a precizat Viorel Dragu, reprezentant KWS, director comercial pe partea de est a României.
Pentru unii fermieri, cultivarea sorgului a venit ca o alternativă perfectă la porumb, care a avut producții din ce în ce mai slabe în ultimii ani. Gazda evenimentului, Cătălin Blagu, a declarat că a ales să încerce această cultură după ce obținuse doar 200 de kilograme de porumb la hectar, astfel că avea nevoie de o altă soluție.
“Alternativa cea mai bună, din punctul nostru de vedere, este sorgul, care este asemănător culturii de porumb. Acum doi ani am cultivat sorg. A ieșit extraordinar, dar din cauza secetei pedologice pe care am avut-o în anul respectiv… noi avem o mică fermă zootehnică în Urziceni și efectiv baloții de lucernă nu ne-au ajuns. Am decis că mai bine sacrificăm cultura de sorg pentru a o transforma in furaje, ca să fie ok. Și așa am salvat animalele!”, a explicat Cătălin Blagu, fermier Agromec Gârbovi, Ialomița.
De precizat că participanții la eveniment au văzut și parcelele demonstrative alături de KWS, Lidea, RAGT, Advanta și Alfaseed care și-au prezentat hibrizii, direct în câmp.
Așadar, vreți o schimbare? Aveți alternative! Că sunteți sau nu membrii ai Forumului APPR, luați legătura cu reprezentanții asociației – informții de specialitate legate de cultura sorgului, tehnici de implementare, bază de date, hibrizi utilizați, contacte ale fermierilor care s-au implicat in acest nou vector al schimbării.