Cartoful este unul dintre alimentele cele mai îndrăgite de români, însă nu și în ceea ce privește producția. Dacă pe vremuri, înainte de Revoluție, țara noastră producea peste capacitatea de consum, lucrurile stau diametral opus astăzi. Suprafețele cultivate cu cartofi în prezent nu mai asigură nici jumătate din necesarul de consum al populației.
”România are un deficit de suprafață a acestei culturi, cartoful de consum. Producția de cartof din România este acea suprafață înregistrată la APIA. Vă dau cifrele exacte din anul 2022, cunoscând și cifrele foarte apropiate din anul 2023. În 2022, la APIA au fost înregistrate 27.000 de hectare de cultură cartof consum și 4.700 cultură cartof industrializare. Lângă aceste suprafețe mai sunt 800 de hectare de cartof sămânță. În perioada de vârf a României, înainte de 1990, când aveam exporturi majore, aveam 370.000 de hectare de cultură de cartof. Acum mai avem 8%, iar suprafața continuă să scadă.
România a ajuns să importe peste 50% din consumul de cartofi. Această cifră este alarmantă, putem considera că securitatea alimentară a României este pe muchie de cuțit. Noi n-o să reușim, bătând din palme, să creștem suprafața”, a precizat președintele Federației Naționale a Cartofului din România, Clemonic Sucaciu, pentru AGRO TV.
Motivele pentru care producția a scăzut atât de mult sunt multiple, de la costurile tot mai mari de producție, până la colapsul industriei conexe.
”Pe vremea aceea, și procesarea cartofului în România era mult mai mare. Noi, în Târgu Secuiesc, am avut fabrica de amidon care procesa 400-500 tone de cartofi în 24 de ore. Fulgii de cartofi care erau consumați de armată erau făcuți tot în România. Al doilea motiv este investiția foarte mare. A ajuns la 25.000-30.000 de lei investiția pe hectar de cartof, în fiecare an. Al treilea motiv, cel mai apăsător, este lipsa depozitelor. În ultimii ani, piața cartofului s-a mutat din piețele tradiționale și en gross, în supermarketuri. Supermarketurile vor marfă proaspătă, ambalată, în fiecare zi a anului. Acum 10-15 ani, majoritatea producătorilor își valorificau marfa direct din câmp, nu aveau nevoie de depozite, pentru că gospodarii își luau 200-300 de kilograme și le depozitau în beci. Astăzi, nimeni nu mai ia sute de kg”, a subliniat Laszlo Becsek, membru al conducerii Clubului Fermierilor Români.
Reprezentanții sectorului au mers la Ministerul Agriculturii, în urmă cu doi ani, cu un plan bine pus la punct pentru redresarea sectorului cartofului din România, care să ducă la asigurarea cantității necesare pentru consumul intern într-un termen de 7 ani de zile. Din păcate, însă, acest plan n-a fost luat în seamă. Mai mult, măsurile implementate de Guvern au dus la diminuări și mai mari ale suprafețelor cultivate, iar toate semnele indică spre o continuare a acestui trend descendent.
”Acum doi ani, când am făcut acest plan național strategic de redresare a culturii cartofului în România, am pornit de la considerentul că cele 32.000 de hectare asigură cam 30% din necesarul țării. Am decis să facem un plan pe 7 ani de zile, nu am exagerat cu creștere de suprafață, doar 11% pe an. De acum doi ani, suprafața a scăzut; planul nu a fost luat în considerare. Noi am arătat că, crescând suprafața cu doar 11% în fiecare an, vom ajunge la o suprafață care să atragă necesarul de cartof consum al țării. Asta atrage după sine și creșterea suprafețelor de cartof de sămânță și necesitatea înființării depozitelor de cartof.
Am făcut trei măsuri de stimulente în acest plan: să se plătească 4 bani pe kg de cartof produs, ca să stimulăm performanța; să se asigure acea subvenție din fonduri europene pentru cartoful de sămânță; am făcut niște calcule exacte legate de câte depozite și câți bani trebuie în 7 ani de zile. Era vorba de 600 milioane de euro ca să depozităm cantitatea de cartof consum necesară pe tot parcursul anului în România. Din acest plan, în primul an s-au acordat 200 de euro/hectar sub formă de minimis, cu promisiunea că se va transforma în schemă de ajutor de stat în 2023. Din păcate, a rămas tot la minimis, ceea ce a făcut ca fermierii mari să nu mai primească nicio subvenție, subvenția la cartoful de sămânță a scăzut la jumătate, iar pe partea de depozite putem să facem pe fonduri europene. Deci implicare zero din partea Guvernului României”, a mai explicat Laszlo Becsek.
este parte a
