În ultimii ani, la nivel declarativ, am auzit în repetate rânduri intențiile de susținere și consolidare a micilor fermieri și a stimulării asocierii între aceștia, pentru a-i ajuta să intre pe piață. La nivel concret însă, gospodarii români se luptă în continuare cu birocrația și cu legislația deficitară, care în multe situații îi împiedică să-și dezvolte activitatea.
În emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu Dan Ivașcu, fondatorul cooperativei Unirea Gospodarilor Mihăilești. Acesta se luptă deja de mai bine de doi ani pentru a încerca să rezolve o problemă legislativă ce le pune bețe-n roate micilor fermieri.
”Noi am identificat câteva probleme: avem o problemă legislativă, o problemă care ține de piața de desfacere și una operațională. Despre această problemă legislativă discutăm de mai bine de doi ani. Pe teritoriul României, animalele și păsările domestice se cresc trei sisteme. Avem exploatația non-profesională, gospodăria țărănească, unde avem voie să creștem pentru consum propriu, dar nu avem voie să vindem. Ca să poți să vinzi ceva din această gospodărie țărănească, trebuie să mergi DSVSA să-ți emită o autorizație pe care scrie că ai voie să crești 50 de găini ouătoare de la care să vinzi pe piață. Deplasarea din gospodărie la piață se face cu un carnet de comercializare, o filă pe care o completăm în fiecare zi să mergem la piață cu ouă de la 50 de găini. Nu este nici măcar o afacere din care să cumpărăm o pâine, pentru că nu ne acoperim nici costul cu deplasarea. Cam așa arată lucrurile acum în gospodăria țărănească.
Cel de-al doilea tip de exploatație este exploatația comercială de tip A, adică în aceeași gospodărie, trecem pe societate, întreprindere individuală, PFA sau persoană juridică. Mergem la registrul comerțului și facem această societate cu răspundere limitată, avem un certificat de înmatriculare a societății cu un certifica constatator pentru obiectul de activitate, iar la DSVSA obținem autorizațiile pentru exploatațiile de tip A.
Săptămâna trecută, în Senat, proiectul pe care noi l-am inițiat a picat, a obținut vot negativ. În Comisia pentru Agricultură din Senat s-a adus ca argument următorul lucru: în gospodăria țărănească nu putem să creștem păsări și animale pentru că va trebui să o dimensionăm. Noi am cerut o dimensiune care să se plieze pe legislația europeană, n-am depășit aceste efective de păsări și animale. Ca argument, au spus că nu putem dimensiona pentru că intrăm în conflict cu mediul și pentru că o să avem o problemă de sănătate publică. Păi eu vin și întreb: dacă fac această activitate cu atestat de producător, nu am voie, dar dacă fac aceeași activitate pe persoană juridică am voie. Unde e problema? Practic, se caută să trecem pe persoană juridică. Adică țăranul nostru gospodar trebuie să completeze tot felul de documente care să îi consume timp și energie. Obiectivul nostru la cooperativă este ca acest țăran gospodar să fie degrevat, să nu mai aibă nicio altă obligație decât creșterea animalelor, în așa fel încât să facă o treabă foarte bună, cum a făcut de sute de ani.
La discuțiile pe care le-am avut în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, dar și la ANSVSA, mi s-a adus ca argument că această exploatație este pentru subzistență, iar dacă vrem să și vindem, să facem exploatație de tip A. Dar Legea 566 spune clar că în cooperative se pot asocia persoane fizice, în baza atestatului de producător. Deși Legea 566 ne dă voie să ne asociem pe persoană fizică, din punct de vedere sanitar veterinar nu avem voie să creștem păsări și animale decât pe firmă. Păi atunci care este sensul Legii 566? (…) Și atunci noi am propus să înființăm un nou tip de exploatație agricolă mixtă, tip gospodărie țărănească, care își urmează cursul prin Parlamentul României. Așa cum vă spuneam, la Senat a picat, dar forul decizional este Camera Deputaților. Am cerut ca această gospodărie țărănească să funcționeze pe baza unui atestat de gospodar, iar acest gospodar să poată să crească exact numărul de păsări și animale dintr-o exploatație de tip A, dar pe persoană fizică. Numai că aducem un element de noutate: gospodarul nu merge pe piață cu niciun produs, ci vinde totul către cooperativă”, a explicat Dan Ivașcu pentru AGRO TV.
este parte a
