Auzim deseori, pe diverse canale media, întrebări puse de fermieri sau grădinari, referitoare la modul în care ar putea scăpa de coropișnițe.
În ce masură sunt aceste întrebări justificate? Corect ar fi să știm mai întâi răspunsurile simple la câteva întrebări, înainte de a ne gândi cum să distrugem un ecosistem care se poate dovedi câteodată valoros prin prezența coropișnițelor.
- Care este specia cea mai răspândită în Europa? Există peste 100 de specii de coropișnițe cunoscute în întreaga lume. În Europa, specia cea mai răspândită este Gryllotalpa gryllotalpa.
- Sunt coropișnițele importante pentru grădină? Da, coropișnițele sunt importante pentru grădină, deoarece se hrănesc cu insecte dăunătoare precum gândacii, viermii și alți dăunători care pot afecta recolta.
Cum afectează plantele? Coropișnițele pot săpat în sol și să afecteze rădăcinile plantelor dar, în general, nu sunt considerate dăunători majori și nu provoacă daune semnificative culturilor.
Există însă unele plante de cultură care sunt mai afectate decât altele. Acestea includ în special culturile de rădăcinoase și plantele cu rădăcini superficiale, cum ar fi cartofii, morcovii, ceapa, salata, roșiile, pepenii și alte plante leguminoase.
Coropișnițele se hrănesc cu rădăcinile acestor plante și le pot provoca daune semnificative, în special în stadiul larvar. Coropișnițele pot săpa pământul în jurul rădăcinilor, provocând leziuni care slăbesc planta și pot duce la pierderea recoltei. În plus, pot mânca chiar și partea aeriană a plantelor, cauzând pagube considerabile.Există însă și unele plante care sunt mai puțin afectate decât altele. Acestea includ plantele cu rădăcini profunde, care nu sunt la fel de accesibile pentru coropișnițe. Printre aceste plante se numără porumbul, fasolea, mazărea, lăptuca, spanacul, broccoli, conopida și varza. Acestea pot fi cultivate cu succes în zonele afectate de coropișnițe, deoarece nu sunt atât de vulnerabile la atacurile acestor insecte.
În plus, există anumite măsuri preventive pe care le puteți lua, pentru a proteja plantele de coropișnițe, cum ar fi rotirea culturilor, utilizarea de măsuri de control biologic sau cu insecticide (ex. Corocid) și evitarea supraîngrășării solului cu prea mulți nutrienți, care pot favoriza înmulțirea coropișnițelor.
Care sunt dușmanii naturali ai coropișniței? Dușmanii naturali ai coropișniței includ păsările, șerpii, broaștele și alte animale care se hrănesc cu insecte.
De ce gunoiul de grajd favorizează înmulțirea coropișnițelor? Gunoiul de grajd poate favoriza înmulțirea coropișnițelor în grădină, deoarece furnizează un mediu prielnic pentru dezvoltarea larvelor acestor insecte. Coropișnițele depun ouăle în sol și, după eclozare, larvele își petrec majoritatea timpului sub pământ, hrănindu-se cu rădăcinile și alte organisme din sol.
Gunoiul de grajd este bogat în substanțe nutritive și poate crește nivelul de activitate a microorganismelor din sol. Acest lucru poate duce la o creștere a densității de insecte și la o mai mare disponibilitate a hranei pentru larvele coropișniței.
Deși gunoiul de grajd poate fi benefic pentru plantele din grădină, prea mult poate duce la acumularea excesivă de nutrienți în sol și poate atrage și alți dăunători. Prin urmare, este important să folosiți cantități moderate de gunoi de grajd și să îl aplicați în mod regulat, pentru a menține echilibrul în sol și a evita acumularea excesivă de azot.
