Piața cerealelor a fost marcată de o mare volatilitate în 2022. Același lucru va fi valabil și pentru 2023?
2022 a fost un „an al extremelor”, „ieșit din comun”, „extraordinar”, pentru analiștii de pe piața cerealelor, care se așteaptă ca o volatilitate destul de mare să continue si în 2023.
Anul acesta, prețurile grâului și, prin urmare, prețurile pâinii, au fost un „dute-vino”, în contextul deja tensionat al redresării post-Covid, care deja inflamase prețurile energiei și îngrășămintelor.
Pe piața europeană, grâul a început în 2022 de la 270 de euro pe tonă pentru a ajunge la 315 de euro la sfârșitul lunii decembrie, o creștere de aproape 17% pe un an cu un vârf la 438 de euro pe 16 mai, când traficul comercial era aproape oprit pe Marea Neagră, potrivit lui Arthur Portier, analist la Agritel.
„Această volatilitate este legată de o acumulare de incertitudini: pe piețele agricole, am trecut de la riscuri climatice de 99% la incertitudinile de sănătate, legate de Covid sau gripa aviară, geopolitica cu războiul din Ucraina, dar și cu energia, creșterea prețului carburanților și îngrășămintelor dar și cu teama de o recesiune globală”, explică el.
Tensiunea s-a diminuat în iulie, după un acord pentru exporturile maritime ucrainene, care a făcut posibilă lăsarea în silozuri ucrainene a 15 milioane de tone de cereale și semințe oleaginoase.
FAO: Factura globală a importurilor de alimente poate să crească cu 10%, în 2023
Scenariul cel mai rău, cu „uraganele de foamete” anuntate de ONU, a fost evitat în 2022, dar se așteaptă ca factura globală a importurilor de alimente să crească cu 10% în 2023, potrivit FAO. Țările sărace, în primul rând Africa subsahariană, „vor plăti mai mult pentru mai puțin”, potrivit agenției ONU.
Scurt bilanț 2022
În timp ce aproape toata Europa era înăbușită în caniculă, Rusia se lauda cu o recoltă extraordinară de grâu – estimată la aproape 100 de milioane de tone – în timp ce Ucraina pierdea un sfert din suprafața cultivată din cauza războiului, iar producția sa de cereale era în scădere cu 40% .
Pe hârtie, stocurile mondiale de grâu sunt la cel mai ridicat nivel în țările exportatoare, dar, subliniază expertul în agricultura, Arthur Portier, „35% din stocuri sunt, de fapt, în Rusia”, ceea ce îi întărește poziția de arbitru în cazul unui incident climatic major.
În 2022, piețele americane au suferit de pe urma unui dolar puternic și a unei încetiniri drastice a cererii chineze, care este de obicei „înfometată” de boabe de soia și porumb.
Dacă ce redresarea chineză va fi confirmată și Banca Centrală Americană (FED) va înceta să-și majoreze ratele de referință -, „bula mărfurilor se va umfla puțin și fondurile vor cumpăra mai mult”, spune expertul Michaël Zuzolo, de Global Commodity Analytics and Consulting.
Prețurile cerealelor nu reflectă nivelul riscurilor climatice și geopolitice
Pentru analiști „2023 ar trebui să fie un alt an volatil” pentru că „prețurile cerealelor nu reflectă suficient nivelul riscurilor climatice și geopolitice”, piețele fiind obligate a digera, prea repede, riscurile asociate cu conflictul ucrainean și cu fenomenul meteorologic – La Niña, care inundă Australia, dar seacă câmpiile americane, sudul Braziliei și Argentina.
N.R. La Niña: fenomen climatic caracterizat prin temperaturi neobișnuit de scăzute ale apei de la suprafața Oceanului Pacific în zona ecuatorială, opus fenomenului El Niño, caracterizat prin temperaturi neobișnuit de ridicate.
