De ce nu mai vor fermierii români fonduri europene? Problemele care îi țin departe de finanțare

Fermierii nu mai sunt atât de interesați de fonduri europene precum în anii trecuți, cel puțin dacă ne uităm la numărul de proiecte depuse în cadrul unor linii de finanțare lansate recent de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Deși există bani disponibili, iar interesul fermierilor pentru investiții rămâne ridicat, costurile mari de pregătire a proiectelor și birocrația îi determină pe mulți agricultori să amâne accesarea finanțărilor nerambursabile.

Este explicația oferită de Marian Dumitrache, consultant în fonduri europene, în emisiunea „Agricultura la Raport”, de la AGRO TV, în contextul în care sesiunile de depunere pentru intervențiile DR-14 și DR-18 se apropie de final, fără ca bugetele disponibile să fi fost epuizate.

Potrivit specialistului, una dintre probleme este legată de întârzierile repetate în lansarea liniilor de finanțare, care au creat incertitudine în rândul potențialilor beneficiari. În plus, cheltuielile necesare pentru întocmirea documentației pot reprezenta un obstacol major, mai ales în cazul investițiilor de dimensiuni reduse.

„Având în vedere că AFIR amână de doi ani de zile lansarea acestor linii de finanțare, oamenii au vrut să fie siguri că nu se întâmplă la fel și de data asta. (…) Pe de altă parte, numărul scăzut de proiecte se datorează și costurilor ridicate de consultanță și proiectare. Este, practic, un cost fix și nu variază atât de mult în funcție de dimensiunea investiției”, a explicat Marian Dumitrache, la AGRO TV.

Acesta a subliniat că problema este cu atât mai importantă în cazul intervenției DR-14, prin care micii fermieri pot primi finanțări nerambursabile de până la 50.000 de euro. Raportate la valoarea investiției, cheltuielile cu proiectarea, consultanța și obținerea avizelor ajung să cântărească foarte mult în bugetul beneficiarilor.

Situația este asemănătoare și în cazul intervenției DR-18, destinată investițiilor în floricultură și cultivarea plantelor medicinale și aromatice. Deși bugetul disponibil este de numai 5 milioane de euro, cererea de finanțare nu a atins nivelul anticipat, cu doar câteva zile înainte de închiderea sesiunii.

„La DR-18, pentru flori și plante medicinale, situația este similară. Avem deja două luni aproape încheiate, mai sunt patru zile de depunere, iar numărul de proiecte depuse este la jumătatea bugetului disponibil. Este un lucru la care nu mă așteptam și nu cred că sunt mulți cei care se așteptau la așa ceva, pentru că bugetul disponibil aici este de 5 milioane de euro. Mă gândeam că va fi epuizat foarte repede, în 5 zile”, a precizat consultantul.

Marian Dumitrache consideră că problema nu este lipsa interesului pentru dezvoltarea fermelor, ci riscurile financiare și administrative pe care fermierii trebuie să și le asume înainte de a avea certitudinea că proiectele lor vor primi finanțare.

„Interesul este mare, dar aceste piedici și această birocrație îi face pe oameni să fie reticienți și să amâne investițiile din fonduri nerambursabile. Vorbim de o investiție de 100.000 de euro, cu contribuție proprie de 35%, cu documentație tehnică, cu proiectare, cu multe mii de euro cheltuite înaintea depunerii proiectelor, și atunci oamenii au vrut să amâne”, a mai spus specialistul.

În aceste condiții, chiar dacă finanțările europene pot acoperi o parte importantă din valoarea investițiilor, cheltuielile inițiale, durata procedurilor și incertitudinea aprobării proiectelor pot descuraja fermierii să depună cereri.

Related Articles