În condițiile în care seceta este un fenomen din ce în ce mai periculos pentru culturile agricole din România, iar anul trecut au fost înregistrate pagube record din această cauză, fermierii caută soluții cât mai rapide pentru a-și iriga terenurile. Mulți dintre ei au încercat să recurgă la varianta unor puțuri forate, însă s-au lovit de o birocrație extrem de stufoasă, astfel că după mai bine de un an de zile nu au reușit încă să finalizeze lucrările.
În emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorbă pe marginea acestui subiect cu ministrul mediului, Tanczos Barna, care a explicat de ce aprobările pentru puțuri forate se dau atât de greu. Potrivit ministrului, există riscul ca dacă prea mulți fermieri recurg la astfel de soluții, pânza freatică să scadă considerabil, iar efectul asupra mediului să fie unul devastator.
”Se dau foarte greu aceste autorizații. Nu sunt geolog, nu sunt hidrotehnist, nu sunt un specialist ca spună ce se întâmplă dacă forăm 200 de puțuri în aceeași zonă la o adâncime de 10-20 de metri, dar vă pot spune ce mi-au zis marți, când am fost la Dăbuleni, agricultorii de acolo. A coborât nivelul pânzei freatice în ultimii 10 ani cu peste 2 metri. Cei care au autorizat în zonă și au început să facă sisteme de irigații bazate pe puțuri forate, neavând altă soluție, au generat acest fenomen de scădere a nivelului pânzei freatice. Nu putem la nesfârșit să pompăm apă din subsol.
În înțeleg și pe cei care se uită de două ori până aprobă o astfel de investiție. Soluția de cele mai multe ori este să asigurăm bazine în care să captăm apa, să asigurăm aducțiune de la Apele Române și prin ANIF aproape de fermă și să găsim varianta cea mai ieftină, unde se poate, de aducere prin cădere liberă. Imediat ce trebuie să pompezi 2-3 nivele înapoi, costurile sunt atât de mari încât practic este imposibil de susținut financiar această activitate”, a precizat Tanczos Barna pentru AGRO TV.
este parte a
