În condițiile în care, în sudul și vestul țării, exploatațiile agricole performante pornesc de la 2.000 de hectare de teren, în centrul țării, din păcate, pământul fermierilor este fărâmițat, cu suprafețe începând de la 20 de hectare și până la 800 de hectare.
Conform precizărilor Nicoletei Roiban, director al Agro Expert, făcute cu ocazia emisiunii ZF Agropower 2021 din 1 martie 2021, pentru a putea atinge dezideratul dezvoltării sectorului agricol al țării este nevoie de soluții aplicate fiecărei regiuni în parte.
De altfel, spune antreprenoarea din Cluj, noua Politică Agricolă Comună (PAC post-2020) nu ar trebui să se concentreze pe o strategie comună în ceea ce privește dezvoltarea exploatațiilor.
„Zona de centru este foarte fărâmițată. Lucrăm cu parteneri care au terenuri de la 20 de hectare, la terenuri de 800 de hectare; cel mai mare fermier din zonă are 8.000 de hectare, față de alte zone, cum sunt sudul și vestul țării, unde o fermă pornește de la 2.000 de hectare. Pentru dezvoltare e nevoie de soluții pentru fiecare zonă agricolă în parte, dar este greu să faci o politică unitară acum“, a precizat Roiban pentru sursa citată.
În plus, antreprenoarea a adăugat că pentru rezolvarea problemei de deficit de personal, cu care se confruntă majoritatea societăţilor agricole româneşti, este nevoie ca tinerilor „să li se acorde o şansă să se formeze şi să ducă mai departe agricultura românească“, în care procentul fermierilor de peste 50 de ani este de mai mare de jumătate din numărul total.
„Nu cred că ştim cum să abordăm tineri ca să vină către agricultură. Avem aşteptări foarte mari de la ei şi niciodată nu ne-am pus problema cum să luăm lângă noi nişte tineri şi să îi formăm. Toţi am fost tineri, dar acum noi avem pretenţii de la ei să fie foarte bine pregătiţi şi uneori nu le acordăm timpul necesar“, a mai menționat Nicoleta Roiban, care a adăugat că majoritatea tinerilor interesați să lucreze în acest sector sunt cei care au o microfermă în familie.
Semnal de alarmă al fermierilor. Soluțiile la fărâmițarea pământului, tot de la ei vin
Într-o scrisoare deschisă transmisă de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) în data de 30 iunie 2020, liderii federației atrăgeau atenția asupra unei stări de fapt care aduce mari deservicii agriculturii naționale și duce direct la scăderea competitivității exploatațiilor agricole din România, și anume fărâmițarea excesivă a suprafețelor de pământ lucrate de fermieri.
În viziunea celor din LAPAR, situația nu permite aplicarea unei tehnologii pentru mărirea productivității muncii, utilizarea de produse fitosanitare în cantități mai reduse și implicit consumuri mai mici de combustibili.
„Discutăm despre reducerea emisiilor de carbon și de diminuarea folosirii pesticidelor, acestea fiind dorințe și obiective ale Uniunii Europene”, explică liderii organizației. „LAPAR vine cu unele propuneri pertinente care ar putea rezolva, măcar în parte, această problemă, cu precizarea clară că acest demers se vrea începutul unei dezbateri publice naționale, fără ca propunerea să fie gândită a afecta deloc existența și situația fermelor mici și mijlocii din România.”
Concret, LAPAR își dorește păstrarea tuturor tipurilor de exploatații agricole, astfel că liderii Ligii propun o nouă metodă de comasare a pământului, cu respectarea dreptului de proprietate și folosință.
„Asta înseamnă că fermierul care are o suprafață însemnată într-un loc sau altul, dar există multe proprietăți de mici dimensiuni în zona sa, poate să pună la dispoziție micilor fermieri sau proprietarilor de suprafețe mai mici un teren la – limita exploatației sale (în suprafață echivalentă și de aceeași calitate a solului)”, explică experții LAPAR.
Prin acest schimb de loturi de pământ, mai spun aceștia, nu ar fi afectat dreptul la proprietate, dar ar avea loc comasarea pământului, ceea ce ar permite exploatarea agricolă în condiții de maximă eficiență.
„Existența la această oră a multor mici proprietăți «intercalate» între suprafețe agricole mari face imposibilă lucrarea pământului fără costuri suplimentare, generate de consumul de combustibil, de îngrășăminte și substanțe fitosanitare”, atrăgeau atenția cei din LAPAR, anul trecut.
De asemenea, au mai adăugat experții Ligii, apare și problema imposibilității construirii unui sistem de irigații (mai mult decât necesar în condițiile schimbărilor climatice), pentru că acest lucru ar presupune eventuala intrare a fermierului pe proprietăți care nu îi aparțin.
„De aceea LAPAR consideră că un nou sistem de comasare a terenurilor, prin schimburi punctuale între proprietari, ar rezolva una dintre multele probleme ale agriculturii din România. Ținem să mai precizăm că actuala structură a proprietății agricole în România constituie o piedică în realizarea viitoarelor obiective de mediu și climă ce vor fi impuse prin noua Politică Agricolă Comună a Uniunii Europene, în discuție la această oră.
O reală comasare a terenurilor, acolo unde este posibil, generând suprafețe mari de lucru, va permite în mod direct reducerea consumurilor specifice pe hectar, cu creșterea profitabilității pentru fermieri și pentru țară”, au conchis vocile oficiale ale LAPAR.
Potrivit datelor INS și Eurostat, în România există cel mai mare număr de ferme din spațiul comunitar – 3,422 milioane, adică o treime din cele aproximativ 10 milioane de ferme din Uniune.
Dar 91,8% dintre ferme au suprafețe mai mici de cinci hectare de pământ, în această situație putându-se vorbi mai degrabă de gospodării țărănești, de subzistență.
Amplasarea fizică a acestor suprafețe, de multe ori intercalate între proprietăți mai mari, duce la fragmentarea suprafețelor de lucru, impunând măsuri restrictive fermierilor care doresc să lucreze suprafețe mai mari, după principii de rentabilitate economică și cu respectarea normelor europene în domeniu.
Sursă foto: Pixabay (caracter ilustrativ)
