Din păcate, seceta din 2020 nu a fost singura provocare a fermierilor. „Un atac fără precedent!”

„Furt” din recolta lui 2020. Pe lângă seceta pedologică extremă, bolile plantelor şi atacul „fără precedent” al unor noi dăunători au avut impact negativ asupra culturilor vegetale sau legumicole.

Conform spuselor lui Ioan (John) Enoiu, președintele Naturevo, doar la cereale, atacul de muscă a „furat” aproape 30 de procente din totalul producției.

„Anul trecut, un atac al muştelor cerealelor a furat 25-30% din producţia din toate zonele ţării. Apoi, un atac fără precedent de trips în sud-est a luat 70-80% din producţia de orz, la sfârşit de aprilie. Atunci, foarte mulţi fermieri au folosit produse de contact împotriva lor, dar efectul a fost de maximum 20%. Dacă nu se aplică tratamente pentru protecţia plantelor la timp şi corect, pierderile merg până la 100%. Bolile şi dăunătorii pot să compromită total o cultură“, a declarat Enoiu în cadrul emisiunii ZF Agropower, care a adăugat că, astfel, seceta pedologică din anul agricol 2020 s-a dovedit a nu fi singura provocare a fermierilor.

Șeful Naturevo a mai spus că, în contextul în care schimbările climatice sunt acute, modul de acțiune al dăunătorilor este diferit. De altfel, apar și unii dăunători, astfel că tratamentele pentru protecţia plantelor trebuie preventive.

„Niciun an nu seamănă cu altul. 2020 n-a semănat cu niciun an din anii anteriori. Învăţăm continuu“, a precizat totodată președintele companiei amintite mai sus.

Piedici

La sfârșitul anului trecut se discuta ca, la noi în țară, cele mai folosite insecticide, bazate pe neonicotinoide (neonixuri), să fie interzise din toate culturile agricole în aer liber pentru a proteja atât albinele sălbatice, cât și albinele apicultorilor. De asemenea, se ia în calcul interzicerea produselor fitosanitare cu impact asupra mediului.

„Acum zece ani abia a început să se discute de produse de protecţia plantelor cu impact asupra mediului, cu conţinut ridicat de reziduuri. În următorii zece ani, marile provocări vor fi date de UE, care cere să se reducă cu 50% substanţele de protecţia plantelor folosite în agricultură, ceea ce înseamnă o dificultate şi mai mare în a controla o gamă de agenţi de dăunare mai virulenţi, dar există deja o gamă de produse pe bază de extracte naturale, care întăreşte plantele în faţa infecţiilor şi măreşte rezistenţa şi repelenţa la dăunători“, a precizat Ioan (John) Enoiu.

El mai spune că, în următorul deceniu, cel puţin 15-20% din produsele pentru agricultură care vor influenţa puternic eficienţa din ferme vor fi produse de nanotehnologie. Acesta mai spune că mărirea productivităţii agricole este un element esenţial pentru fermieri, în prezent.

„Trebuie să ne gândim atât la tipurile de produse pentru protecţia plantelor pe care le folosim în cultură, cât şi la tehnologia abordată şi la modul în care sunt gândite economic programele de finanţare din agricultură“, a menţionat el.

Enoiu mai consideră că fermierul trebuie să-şi protejeze apa, un element foarte important pentru producţie, să utilizeze raţional fertilizanţii şi să se gândească cum foloseşte energia care este gratis – energia solară.

„Trebuie să îmbunătăţim randamentul fotosintetic“, sfătuiește expertul.

COVID-19 plus secetă egal dezastru

În data de 18 februarie 2021, cu ocazia webinarului „PAC la start”, organizat de eurodeputata S&D Carmen Avram, fostul secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Daniel Botănoiu, actualmente fermier, recunoștea și el că seceta pedologică extremă înregistrată anul trecut nu a fost singura problemă a agricultorilor români.

„Anul trecut, noi am avut două mari riscuri, două mari provocări, și anume pandemia produsă de COVID-19 și seceta extremă. Cele două riscuri vor duce la repercursiuni destul de grave. Eu cred că, în următorii cinci ani, vom trage să recuperăm ceea ce s-a întâmplat anul trecut”, preciza Daniel Botănoiu.

Cu privire la îngrădirile cu care noile politici și strategii agricole europene vor veni la pachet în următorul exercițiu financiar multianual, Ionel Arion, președintele Pro Agro, preciza următoarele: „Pe ceea ce înseamnă interzicerea substanţelor de protecţie a plantelor, trebuie să fim inconştienţi să credem că putem hrăni cu eco şi cu bio 500 de milioane de locuitori ai Uniunii Europene în viitorul apropiat. Nu cred că vom putea face faţă noi, ca fermieri români, în contextul european, cu atât de multe interdicţii şi poate că ar fi bine să filtrăm o parte din acestea. Interzicerea pesticidelor ne va decapitaliza”.

O veste bună pentru consumatorii de pesticide din România a fost adusă chiar de către europarlamentara S&D. Potrivit precizărilor lui Carmen Avram, ca urmare a discuțiilor purtate cu experții români ai Comisiei Europene (Mihail Dumitru de la DG AGRI), se va lua în calcul specificul fiecărui stat european atunci când se vor impune limitări ale consumului de produse pentru protecția plantelor.

„Am avut discuția aceasta cu domnul Mihail Dumitru, din DG AGRI, anul trecut, și a dat asigurări că reducerea pesticidelor va fi în funcție de specificul fiecărei țări. Trebuie să se țină cont că România, spre exemplu, folosește mai puțină substanță activă la hectar decât media europeană și am făcut demersuri în acest sens, în toate amendamentele depuse de mine pe strategiile acestea noi (…), am cerut să se atingă aceste ținte în mod colectiv, nu stat cu stat”, afirma Carmen Avram.

Utilizăm doar circa 560 de grame de pesticide la hectar

Datele Alianței pentru Agricultură și Cooperare relevă că, la noi în țară, sunt circa 200 de substanțe active autorizate, în timp ce la nivelul blocului comunitar (UE27) sunt aproximativ 400. Mai mult, în cazul țări terțe, cum este și cazul Turciei (mare exportator de fructe și legume către România), sunt circa 1.000 de substanțe active autorizate pentru protecția plantelor.

Costurile deosebit de ridicate și timpul îndelungat de circa 7-12 ani fac punerea pe piața a unor noi produse de protecția plantelor o misiune aproape imposibilă, indiferent că vorbim de pesticide sau de bio-pesticide, a căror punere pe piață urmează aceleași rigori.

România este o zonă endemică pentru organisme foarte agresive, care nu mai sunt prezente în alte state membre (precum Tanymecus dilaticollis), iar interzicerea unor insecticide moderne din grupa neonicotinoidelor (sau neonixuri) pentru tratamentul seminţelor poate diminua drastic producția de porumbului și floarea-soarelui, culturi la care acest membru deține un loc fruntaș.

Agricultura UE este în prezent supusă unor constrângeri majore, precum Green Deal și strategia Farm to Fork, strategia pentru biodiversitate, unor condiționalități ce vin cu costuri sporite, nu doar pentru fermieri, ci și pentru jumătate de miliard de consumatori europeni.

„Se estimează o sporire a costurilor pentru producătorii europeni de 400% odată cu implementarea strategiilor menționate anterior”, trag un semnal de alarmă fermierii români.