DISPERAREA FERMIERILOR: „Ne mor animalele de foame și de sete!”

1
„Ne mor animalele de foame și de sete!” Acesta este strigătul disperat al micilor fermieri din sudul județului Dâmbovița.

Lipsa precipitațiilor din această perioadă, cât și lipsa zăpezii din timpul iernii au dus la o secetă prelungită și au făcut ca la această ora islazurile comunale să fie la fel de pârjolite ca în toamnă. În luna mai fermierii trebuie să iasă cu animalele la pășunat, însă dacă până atunci nu o să plouă, animalele nu au ce să mănânce și nici unde să fie adăpate, deoarece lacurile de acumulare din zonă sunt secate. În asemenea condiții, fermierii spun că foarte mulți crescători de animale vor renunța la această ocupație. În județul Dâmbovița, ca de altfel în țoață țară,numărul de animale este de la an la an tot mai mic.

Fermier 1: „O să ajungem să le vindem pe nimic. Dacă nu o să plouă în cel mai scurt timp, o să ne moară de foame. Islazul este foarte mare, posibilitate de irigat nu avem. Așteptăm mila lui Dumnezeu. În iarnă nu a nins deloc, pământul este uscat. Este imposibil ca iarba să crească fără ploaie.
 
Fermier 2: „Măcar dacă era zăpadă pe timpul iernii, tot mai avea pământul puțină umiditate. Este secetă foarte mare. Dacă acum este așa, vă dați seama ce o să fie în iulie, august. Noi,la 1 mai începem pășunatul. Nu au ce să manane. Nici sursă de apă nu avem, Din cauza secetei au secat și bălțile unde adăpam animalele. Este o situație foarte grea pentru noi și pentru animale. Vă spun sincer că foarte mulți crescători o să le vândă. Acum le paștem prin grădini, prin livezi, pe unde apucăm.