E oficial! „Plăcinta Dobrogeană” e pe felia României!

3

Comisia Europeană a anunțat că România a obţinut recunoaşterea europeană cu Indicaţie Geografică Protejată (IGP) a produsului „Plăcintă Dobrogeană”, informează AGERPRES.

Astfel, miercuri, 29 martie 2023, cererea României de înregistrare a denumirii „Plăcintă Dobrogeană” ca indicaţie geografică protejată a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după o dispută de aproape doi ani cu Bulgaria.

În decizia prin care Comisia Europeană dă câștig de cauză României se arată următoarele:

„În conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012, Bulgaria a susţinut că înregistrarea denumirii «Plăcintă Dobrogeană» ca indicaţie geografică protejată ar ameninţa existenţa produsului numit «Dobrudzhanska banitsa», care se prepară ca produs de patiserie tradiţional în Bulgaria de secole şi face parte din patrimoniul gastronomic şi cultural bulgar. În fapt, «Dobrudzhanska banitsa» are acelaşi înţeles ca «Plăcintă Dobrogeană». Mai mult, Bulgaria a susţinut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare şi caracteristici finale ale produsului similare şi, astfel, elementele esenţiale ale «Dobrudzhanska banitsa» şi ale «Plăcintei dobrogene» ar putea fi considerate identice. Aceste similarităţi sunt determinate de evoluţia istorică, având în vedere faptul că Dobrogea, ca regiune istorică şi geografică, este împărţită între cele două ţări: Dobrogea de Nord, în România, şi Dobrogea de Sud, în Bulgaria. Aşadar, ambele regiuni, chiar dacă se află în două ţări diferite, împărtăşesc tradiţii şi obiceiuri culinare similare”, se menţionează în documentul CE.

Ca urmare, Bulgaria a pus sub semnul întrebării legătura dintre produs şi aria geografică, atrăgând atenţia că înregistrarea denumirii „Plăcintă Dobrogeană” ca indicaţie geografică protejată ar avea un effect negativ asupra intereselor economice ale producătorilor de „Dobrudzhanska banitsa” din Bulgaria şi a susţinut că acest lucru ar putea induce consumatorii în eroare cu privire la originea produsului.

Din analiza argumentelor expuse în declaraţia de opoziţie motivată primită din partea Bulgariei, în raport cu dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 1151/2012, și ţinând seama de rezultatele consultărilor adecvate desfăşurate între solicitant şi oponentul său, Comisia a tras următoarele concluzii:

„Produsul denumit «Plăcintă Dobrogeană» în România prezintă similarităţi cu produsul care este utilizat în mod legal în Bulgaria şi este denumit «Dobrudzhanska banitsa». Cu toate acestea, în pofida tradiţiilor şi obiceiurilor culinare comune legate de regiunea geografică şi istorică Dobrogea/Dobrudzha, aceste tradiţii şi obiceiuri au evoluat în mod distinct în România şi în Bulgaria, ceea ce a dus la apariţia unor diferenţe în privinţa preparării, precum şi a reputaţiei şi a utilizării denumirilor care desemnează produsele în cauză. (…) În primul rând, produsul denumit «Plăcintă dobrogeană» prezintă caracteristici specifice care îl fac distinct, în comparaţie cu produsul denumit «Dobrudzhanska banitsa». În România, pentru umplutură sunt permise numai brânza, iaurtul şi ouăle, în timp ce în Bulgaria pentru producerea «Dobrudzhanska banitsa» se pot folosi şi carne şi/sau legume, precum şi lapte proaspăt. Alte diferenţe se referă la utilizarea caşului, care este obligatorie în România, dar opţională în Bulgaria. O altă diferenţă este legată de foile de aluat, care în România sunt încreţite şi rulate, în timp ce în Bulgaria sunt pliate ca o armonică. (…) De asemenea, România a demonstrat o reputaţie consacrată a denumirii «Plăcintă Dobrogeană», care se referă la produsul fabricat în aria geografică definită în documentul unic ca fiind reprezentată de judeţele Tulcea şi Constanţa, cunoscută şi ca «Dobrogea». În Bulgaria, o reputaţie paralelă a denumirii «Dobrudzhanska banitsa» nu a fost nici susţinută, nici demonstrată suficient. Spre deosebire de «Plăcintă dobrogeană», produsul denumit «Dobrudzhanska banitsa» este destinat în principal producţiei locale şi casnice. Denumirea «Plăcintă dobrogeană» este asociată în mod incontestabil cu produsul de patiserie făcut din foi de plăcintă umplute cu brânză sărată (telemea) amestecată cu caş şi ouă, fabricat în aria geografică. Prin urmare, produsul are calităţi şi o reputaţie care pot fi atribuite originii sale geografice. Având în vedere cele de mai sus, legătura dintre produsul denumit «Plăcintă dobrogeană» şi aria geografică nu poate fi pusă sub semnul întrebării”, se arată în documentul Comisiei Europene.

Totuși, Bulgaria va primi dreptul de a mai folosi timp de 10 ani denumirea „Dobrudzhanka banitsa”, cu caractere chirilice sau latine, dar numai la nivel local, fără a putea exporta produsul.

Decizia Comisiei este motivate prin faptul de obicei, produsul „Dobrudzhanska banitsa” – traducerea în limba bulgară a denumirii „Plăcintă dobrogeană” – este preparat şi consumat direct în aceeaşi zi. Acest produs nu a fost comercializat în altă ţară, deoarece nu este oferit sub formă congelată şi, prin urmare, consumatorii nu au fost şi nici nu ar fi putut fi induşi în eroare în privinţa adevăratei origini a produsului. În special, „Dobrudzhanska banitsa” nu a fost şi nu este orientat către export.

„Din aceste motive şi deoarece s-a demonstrat că denumirea «Dobrudzhanska banitsa» a fost utilizată în mod constant, legal şi echitabil timp de cel puţin 25 de ani înaintea prezentării către Comisie a cererii de înregistrare a denumirii «Plăcintă Dobrogeană», în interesul echităţii şi al utilizării tradiţionale şi dat fiind acordul la care au ajuns solicitantul şi oponentul în această privinţă, trebuie acordată perioada de tranziţie de 10 ani. Având în vedere cele de mai sus, denumirea «Plăcintă Dobrogeană» trebuie înregistrată în Registrul denumirilor de origine protejate şi al indicaţiilor geografice protejate”, se arată în decizia Comisiei Europene.