Fermierii români sunt dezamăgiți de decizia Comisiei Europene de a acorda doar 10 milioane de euro compensații pentru pierderile suferite din cauza tranzitului cerealelor din Ucraina. Cu toate acestea, datele prezentate de Ministerul Agriculturii, care s-au aflat pe masa Comisiei Europene în momentul acestei decizii arată un lucru clar: România n-ar fi trebuit să primească nici măcar aceste 10 milioane de euro.
Sigur, metodologia de calcul este pusă sub semnul întrebării de către oficialii români, printre care și ministrul agriculturii, spunând că aceasta nu reflectă adevărul în totalitate.
Pentru a face lumină în acest caz, realizatorul emisiunii ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea, a dialogat cu Achim Irimescu, ministru plenipotențiar în cadrul reprezentanței permanente a României la Uniunea Europeană. Acesta a explicat datele cu care a lucrat Comisia Europeană pentru stabilirea compensațiilor.
”În primul rând, trebuie precizat faptul că în țară au fost așteptările prea mari, pentru că fondul de rezervă are doar 450 milioane euro, iar în cursul unui an sunt solicitări foarte intense. (…) A fost un gest corect al comisarului să se străduiască să obțină fonduri pentru statele membre afectate. Inițial au fost șase state pe listă, ulterior Cehia a renunțat să mai transmită datele.
Toată tevatura cu repartizarea sumelor a rezultat din metodologia stabilită de către Comisie pentru a repartiza sumele. Suma este de 56 milioane euro, luată din rezerva agricolă. Noi am contestat metodologia, dar nu ne-a ajutat. Comisia a cerut statelor membre date clare privind producția și nivelurile de import-export în ultimii cinci ani, pe care le-a comparat cu datele din 2022. Ce a rezultat din aceste date? Pentru Polonia, care anterior nu avea importuri de porumb din Ucraina și a avut o producție bună și în anul 2022, s-a constatat că a avut un import cu 90% mai mare față de ce se întâmpla anterior. Deci s-a constatat că au avut o supra-aprovizionare de 90%. În cazul Bulgariei, la fel, au acut o producție la același nivel cu anii precedenți și s-a considerat că producția realizată în țară a fost perturbată masiv de importurile care au venit peste producția lor.
În cazul României, Ungariei și Slovaciei, s-a constatat că statele respective au fost afectate de secetă și au avut producții mult mai mici decât media ultimilor cinci ani. În aceste condiții, Comisia a interpretat că noi am avut nevoie de aceste importuri, pentru că am avut deficit față de alți ani. În tabelul stabilit de Comisie, noi figuram cu 11,9 milioane tone media ultimilor cinci ani, iar în 2022 am avut 4,6 milioane de tone, deci o diferență foarte mare. Sigur că noi am combătut aceste idei vehement, numai că ei aceste calcule le-au avut pe masă”, a precizat Achim Irimescu.
Practic, deși datele și metodologia de calcul aleasă de Comisie arată că România nu ar fi trebuit să primească compensații, la fel ca Ungaria și Slovacia, oficialii europeni au decis să ne acorde 10 milioane de euro pentru eforturile pe care țara noastră le-a făcut din punct de vedere logistic, având în vedere că 60% din mărfurile ucrainene au trecut prin România.
”Comisia a considerat că aceste trei state (România, Ungaria și Slovacia – n.r.) nu se califică pentru sprijin. Totuși, ei au spus așa: deși nu ați avut dreptul să vă dăm, am ținut cont de eforturile foarte mari pe care le-a făcut România pentru a-și deschide frontierele, iar în acest context s-au gândit să ne acorde și nouă această sumă de 10 milioane de euro. Sigur, se poate pune semnul întrebării dacă această judecată este bună sau rea, dar aceasta a fost metodologia stabilită de către Comisie; România nu avea dreptul să primească niciun ban, dar totuși a primit 10 milioane de euro”, a explicat Achim Irimescu pentru AGRO TV.
este parte a
