În condițiile din ce în ce mai dificile din punct de vedere climatic, fermierii trebuie să se adapteze, pentru a-și asigura viabilitatea afacerilor în agricultură pe termen lung. Unii dintre aceștia, tinerii fermieri în special, au abandonat deja modul clasic de a face agricultură și au adoptat tehnologiile conservative, cum ar fi no-till sau minimum-till, iar această rețetă pate a fi una de succes.
În emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu doi tineri fermieri care au făcut această trecere spre no-till, iar concluziile sunt clare. Aceștia nici nu se gândesc să mai revină la sistemul clasic de a lucra terenul, deoarece riscurile sunt mult diminuate în agricultura conservativă, iar profitul este constant.
”Facem agricultură conservativă de mai bine de 10 ani în Vaslui, pe o suprafață mare de peste 2.000 de hectare. Ca răspuns la riscurile tot mai persistente din ultimii ani, am luat o decizie radicală: pe parcursul ultimilor doi ani, am virat către o tehnologie de cultivare no-till. (…) Lumea se grăbește să spună că producțiile cele mai mari sunt în agricultura clasică. Da, dacă facem abstracție de acel risc. Prin sistemul no-till reducem riscurile, în primul rând riscul financiar. Reducând cheltuielile și sperând la o îmbunătățire a sănătății solului, putem să creștem chiar și productivitatea cu mici procente, de 5-10% față de agricultura clasică, în situații medii de stres hidric. În situațiile cele mai bune, clar agricultura conservativă este superioară din punct de vedere al producțiilor.
În no-till, noi reușim să fim profitabili. Ferma are mai bine de 20 de ani și în fiecare an am făcut profit. Noi ne mândrim cu asta, chiar dacă producțiile noastre sunt de multe ori sub media națională. Prin cheltuieli mici și printr-un management al riscului foarte strict și drastic, reușim să rămânem profitabili”, a precizat Alin Luculeasca, fermier din județul Vaslui, pentru AGRO TV.
În asentimentul său se află și fermierul Radu Martinescu, din județul Vrancea, care a învățat secretele tehnologiei no-till chiar de la originile acesteia, din Argentina.
”Am avut șansa să aflu despre tehnologia aceasta chiar de acolo de unde a apărut, din Argentina. La noi se vorbește că ei au trecut la no-till din cauza faptului că au avut secetă și n-au mai avut bani. E fals. Ei au făcut trecerea ca urmare a unui studiu făcut pe 7 ani, în care au comparat în permanență no-till, minimum-till și agricultura convențională. În anii fără precipitații nu are rost să mai spun care a fost rezultatul, dar în anii favorabili, diferențele de producție au fost atât de mici încât eu nici nu cred că ar trebui să mai luăm în considerare alt mod de cultivare”, a explicat Radu Martinescu, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
