Legătura dintre plata impozitelor locale și acordarea subvențiilor APIA ar putea fi mai strictă decât oricând, începând de anul acesta. În contextul discuțiilor tot mai frecvente potrivit cărora fermierii care nu și-ar achita impozitele locale ar putea rămâne fără adeverința necesară depunerii cererilor APIA, Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), atrage atenția asupra riscului unor interpretări abuzive din partea autorităților locale.
Oficialul MADR subliniază că subiectul trebuie clar delimitat și tratat cu responsabilitate, pentru a evita situațiile în care primăriile ar putea folosi acest instrument ca mijloc de presiune.
”Vreau să despărțim în două subiectul. Mai nou, discuția s-a redus la plata impozitului pe teren. Arendașul, cel care lucrează terenul, nu are în contractul de arendă că trebuie să îi plătească și impozitul pe teren proprietarului. Nu cred că tehnic se poate face în vreun fel. Oricum, arendașul plătește impozitul acela, reținerea la sursă la ANAF, la arendator. Cred că îngreunează foarte tare și o spun cu simț de răspundere, chiar dacă se vor supăra unii colegi, faptul că primarul, dacă are o problemă cu unul din fermieri, va încerca să-l șicaneze și să nu-i dea acea adeverință. Noi nu trebuie să permitem o interpretare care poate fi abuzivă din partea primarului, care să se comporte ca și cum primăria ar fi moșia lui. Dar sunt de acord că toată lumea trebuie să-și plătească taxele și impozitele locale”, a subliniat Emil Dumitru, într-un interviu acordat jurnalistului Ovidiu Ghinea, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
Pe de altă parte, Emil Dumitru vede și o posibilă consecință pozitivă a creșterii taxelor și impozitelor locale. În condițiile în care fermierii sunt printre principalii contributori la bugetele locale, aceștia ar putea deveni mai atenți și mai implicați în modul în care sunt cheltuiți banii publici la nivelul comunităților.
”Eu cred că odată cu creșterea acestor taxe și impozite, fermierii, care sunt clar niște contributori la bugetele locale, vor fi mai atenți unde se duc banii lor în primării. Pentru că dacă ai o localitate cu 3.000 de locuitori și ai 33 de angajați la primărie, iar principalii contributori sunt fermierii din localitate, s-ar putea ca fermierii să-l întrebe pe primar și pe autorități ce fac cu banii pe care ei îi plătesc. De asta, eu cred că există și o parte pozitivă, că fermierii se vor implica mai mult în ceea ce înseamnă modul de cheltuire a banului public”, a explicat oficialul MADR, la AGRO TV.