Dacă politicienii, frământați mai mult de jocurile puterii și de interesele personale, au dat greș în privința creionării unui plan coerent de dezvoltare a României, iată că fermierii au preluat inițiativa. Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă a României (PNADDR) a lansat marți, 8 septembrie, Strategia Națională pentru Producție, Investiții, Securitate Economică și Dezvoltare Durabilă – ROMÂNIA 2050, un proiect național prezentat pe scurt sub forma unui decalog, menit să depășească ciclurile electorale și mandatele politice.
„România nu are nevoie de încă un deceniu pierdut. Are nevoie de producție, investiții, capital și performanță”, se arată în documentul semnat de președintele PNADDR, Nicu Vasile, unul dintre cei mai cunoscuți fermieri din țară, care s-a aflat timp de șase ani și la cârma Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR.
Decalogul Strategiei Naționale România 2050
În decalogul Strategiei Naționale România 2050 sunt creionate câteva reguli pentru reconstrucția economică a României, cu accent pe sectorul agricol și al industriei alimentare:
„1. Împrumuturile României trebuie să finanțeze producția, nu consumul. Fiecare leu împrumutat trebuie să răspundă la întrebarea: «Ce produce?»
2. Producția românească trebuie să înlocuiască importurile acolo unde avem resurse și competitivitate.
3. Materia primă românească trebuie procesată în România. Nu grâu exportat, ci făină, paste și produse finite. Nu porumb exportat, ci furaje, carne și produse alimentare. Nu lapte exportat, ci produse lactate și branduri românești.
4. Agricultura trebuie transformată din sector subvenționat în motor al economiei productive.
5. Capitalul românesc și profitul reinvestit trebuie să devină surse de dezvoltare.
6. Energia și apa trebuie tratate ca resurse strategice ale economiei naționale.
7. România trebuie să concureze prin productivitate și tehnologie, nu prin forță de muncă ieftină.
8. Fondurile europene trebuie evaluate prin capacitatea productivă creată, nu doar prin gradul de absorbție.
9. Administrația trebuie evaluată prin rezultate: investiții, producție, locuri de muncă, exporturi și reducerea birocrației.
10. Fiecare județ trebuie să aibă propria Strategie Economică România 2050, construită pe resurse, producție, procesare, investiții și piețe de desfacere.”
În document, fermierii reprezentați în PNADDR trasează și o serie de priorități ce urmează a fi rezolvate în mai multe etape:
Primele 30 de zile – Decizia și resetarea economică
Potrivit reprezentanților PNADDR, „România trebuie să treacă imediat de la administrarea crizei la planificarea dezvoltării”. Astfel, în primele 30 de zile trebuie:
• asigurată stabilitatea politică și guvernamentală;
• realizat auditul datoriei publice și al scadențelor;
• stabilită regula națională: împrumuturile noi destinate dezvoltării trebuie să aibă prioritar destinație productivă;
• inventariate proiectele strategice blocate;
• stabilite prioritățile naționale pentru agricultură, procesare, industrie, energie, apă și infrastructură;
• începută reforma relației Stat–Antreprenor, pe baza predictibilității și a performanței.
Primele 6 luni – Trecerea de la plan la investiții
În viziunea PNADDR, în maximum șase luni, trebuie lansate programe naționale pentru: Producție și industrie: Procesarea materiei prime; Agricultură; Energie; Apă și irigații; Capital românesc; Forță de muncă și Educație; Cercetare și Digitalizare.
„Obiectivul nu trebuie să fie câți bani cheltuim, ci câtă economie productivă realizăm. Indicatorii trebuie să fie publici și măsurabili: investiții începute + capacități productive create + locuri de muncă + importuri înlocuite + exporturi crescute + materie primă procesată + capital privat atras”, se mai arată în document.
Cei 12 piloni ai Strategiei ROMÂNIA 2050
PNADDR a structurat Strategia Națională pentru Producție, Investiții, Securitate Economică și Dezvoltare Durabilă – ROMÂNIA 2050 pe 12 piloni, astfel:
„Pilonul 1 – Producție și competitivitate
Trecerea de la economia consumului la economia producției.
Pilonul 2 – Agricultură și securitate alimentară
De la teren și materie primă la producție, procesare și export.
Pilonul 3 – Industrie și capital românesc
Reconstruirea capacității industriale și dezvoltarea companiilor românești.
Pilonul 4 – Procesarea materiei prime
Program Național pentru Procesarea Materiei Prime Românești.
Pilonul 5 – Energie
Energie competitivă pentru o industrie competitivă.
Pilonul 6 – Apă și irigații
Program Național Apă–Agricultură–Energie 2050, pentru securitatea hidrică și agricolă.
Pilonul 7 – Infrastructură și conectivitate economică
Infrastructură care leagă producția de piețe și de export.
Pilonul 8 – Forță de muncă, educație și productivitate
Formarea oamenilor pentru meseriile de care economia are nevoie.
Pilonul 9 – Cercetare, tehnologie și digitalizare
România trebuie să treacă de la consumator de tehnologie la producător de tehnologie.
Pilonul 10 – Fonduri europene pentru capacitate productivă. Fiecare euro investit trebuie să genereze valoare economică și capacitate de producție.
Pilonul 11 – Administrație și dezvoltare regională
Fiecare instituție și fiecare județ trebuie evaluate prin rezultate economice măsurabile:
- realizată harta națională a importurilor care pot fi înlocuite prin producție internă;
- identificată capacitatea industrială existentă și capacitatea care poate fi relansată.
Pilonul 12 – Incubatorul Economic Național și Pactul Stat–Antreprenor. Transformarea oportunităților în investiții concrete: IMPORT → PRODUS ROMÂNESC → ANTREPRENOR → FINANȚARE → TEHNOLOGIE → PRODUCȚIE → PIAȚĂ → EXPORT.”
Totodată, programul de dezvoltare economică propus de Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă a României (PNADDR) se bazează pe principiul „De la idee la fabrică”.
„România trebuie să introducă o nouă regulă de disciplină economică: NU MAI ÎMPRUMUTĂM PENTRU A CONSUMA, ÎMPRUMUTĂM PENTRU A PRODUCE. Un împrumut destinat consumului generează o obligație. Un capital investit productiv poate genera: PRODUCȚIE → LOCURI DE MUNCĂ → VENITURI → PROFIT → TAXE → EXPORTURI → CREȘTERE ECONOMICĂ → CAPACITATE DE RAMBURSARE. Aceasta trebuie să fie logica economică a României 2050. România nu trebuie să aleagă între taxe și împrumuturi. Trebuie să aleagă între consum și producție, dependență și competitivitate, datorie și capital, materie primă și valoare adăugată”, se mai arată în documentul dat publicității de reprezentanții PNADDR.
Potrivit acestora, ROMÂNIA 2050 reprezintă un nou contract economic.
„România are teren agricol, resurse, energie, apă, poziție geografică, oameni, antreprenori și o piață importantă. Problema României nu este lipsa potențialului. Problema este lipsa continuității strategice și a implementării. De aceea, STRATEGIA ROMÂNIA 2050 trebuie să se bazeze pe:
– Un plan în care fiecare leu public are un rezultat;
– Fiecare împrumut are o destinație productivă;
– Fiecare politică economică are indicatori măsurabili;
– Fiecare Guvern este evaluat prin rezultate;
– Fiecare județ are o strategie economică;
– Fiecare investiție strategică produce valoare.
Toate aceste vor sprijini schimbarea modului cum funcționează România:
– de la consum la producție;
– de la import la procesare;
– de la materie primă la valoare adăugată;
– de la datorie la capital;
– de la birocrație la performanță;
– de la supraviețuire la dezvoltare;
– de la dependență la competitivitate”, se mai arată în documentul semnat de dr. Ing. Nicu Vasile, președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă.