Înghețul târziu din primăvara anului 2025 a făcut ravagii în pomicultura românească, distrugând aproape în totalitate producțiile de fructe precum piersicile, caisele, cireșele sau prunele. La un an distanță, fermierii care au fost afectați se confruntă cu o nouă problemă majoră: imposibilitatea de a accesa despăgubirile promise de stat.
Marin Anton, fermier din județul Giurgiu, descrie dezastrul din acele zile ca fiind unul fără precedent.
”În aprilie anul trecut, a venit o săptămână de frig cu îngheț. Noaptea aceea a terminat toată pomicultura. N-ați văzut piersici, caise românești, cireșe foarte puține, prune foarte puține. Era livada așa frumos înflorită, și de cireși, și de pruni, era alb totul sâmbătă la prânz, iar duminică după amiaza era toată maro. (…) Toată lumea a știut de acest îngheț târziu de primăvară”, a relatat Marin Anton, la AGRO TV, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
În 2026, Guvernul a adoptat o Hotărâre prin care a alocat 11,5 milioane de euro pentru despăgubirea fermierilor afectați, stabilind un sprijin de aproximativ 2.000 de euro pe hectar. Pe hârtie, măsura pare una salvatoare. În practică însă, accesarea banilor s-a transformat într-un adevărat blocaj birocratic, susține fermierul.
Condiția esențială pentru acordarea despăgubirilor este existența proceselor verbale întocmite de comisiile de constatare a pagubelor. Deși actul normativ menționează și alte documente, în realitate, fără procesul verbal oficial, despăgubirile nu pot fi acordate. Problema majoră este că aceste procese verbale nu au fost întocmite în multe cazuri, deoarece comisiile nu au fost constituite la nivel local.
”În 2026, a apărut o Hotărâre de Guvern în care se spune că se acordă un sprijin pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025. Aici sunt date condiții, documentele care certifică suprafețele afectate, ca să primești acea despăgubire de 2.000 de euro/hectar. Documentele întocmite de comisiile de constatare a pagubelor care atestă suprafețele afectate de înghețul târziu de primăvară: procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor, notă de constatare a pagubelor, rapoarte de sinteză cu evaluarea pagubelor și alte documente care certifică suprafețele afectate de înghețul târziu de primăvară.
De fapt, de aici, singurul document care s-a luat în calcul pentru aceste despăgubiri a fost procesul verbal făcut de comisii. Aceste procese verbale nu s-au făcut pentru că nu s-a dat ordin prefectural. (…) Practic, s-a dat această Hotărâre de Guvern, s-au dat 11,5 milioane de euro pentru aceste despăgubiri și nu știu unde se vor duce banii, pentru că foarte mulți fermieri nu au aceste procese verbale întocmite cu comisii, pentru că primăria nu constituie nicio comisie dacă nu vine ordin de la prefect”, a explicat Marin Anton.
Astfel, numeroși agricultori care pot dovedi pierderile prin alte documente oficiale se văd excluși automat de la despăgubiri. În cazul fermierului din Giurgiu, pierderile ar fi putut fi compensate cu aproximativ 60.000 de euro, însă cererea i-a fost respinsă. Fermierul anunță că va contesta decizia și este pregătit să meargă până în instanță pentru a-și obține drepturile.
”Sunt foarte mulți care nu au avut aceste procese verbale, dar te duci cu alte documente care certifică că acolo a fost îngheț. Am notă de constatare a pagubelor, rapoartele de sinteză și evaluare a pagubelor, dar nu le ia dacă nu ai de la comisie procesul verbal. (…) Când se analizează și vede că nu ai procesul verbal, nimeni nu te ia în seamă. (…) Aici ori se face cu un anumit interes, ori cineva chiar își bate joc de noi. (…) Eu puteam primi vreo 60.000 de euro, cu fermele mele. Am primit astăzi notificarea de respingere, o să fac contestație, iar apoi o să mă duc să acționez statul român în instanță”, a mai spus Marin Anton, la AGRO TV.