Fermierii vor intra, începând cu 1 ianuarie 2026, într-un regim mult mai strict, generat de noile măsuri fiscale care vor modifica substanțial modul în care aceștia își pot desfășura activitatea economică. Noile măsuri fiscale îi vizează în special pe producătorii care comercializează marfă în baza atestatului de producător, iar autoritățile locale vor avea obligația de a transmite trimestrial către ANAF toate evidențele referitoare la volumele și tipurile de vânzări efectuate.
Aceste măsuri fiscale sunt privite cu îngrijorare de specialiști, care atrag atenția că fiscalitatea sporită vine într-un moment în care sectorul agricol se confruntă deja cu presiuni uriașe: secetă repetată, prețuri scăzute la cereale, costuri ridicate cu inputurile și venituri stagnante.
Potrivit noilor reglementări, primăriile vor transmite către ANAF, la fiecare trei luni, situațiile complete privind vânzările realizate de fermieri pe baza atestatelor de producător. Scopul este creșterea transparenței financiare, însă măsura ar putea pune presiune suplimentară pe producătorii agricoli, în special pe cei mici, care nu au capacitate administrativă sau contabilă solidă.
”O să avem o înăsprire a fiscalității pentru fermieri. După cum știm, primăriile vor fi obligate în curând să transmită trimestrial către ANAF situații despre vânzările pe care fermierii le fac în baza atestatului de producător. Toate aceste lucruri ar trebui să-i pună un pic pe gânduri pe fermieri și să se pregătească pentru anul agricol următor, pentru că atunci când sunt afectați de secetă, de prețurile scăzute la vânzarea cerealelor, când toate costurile cresc anual, dar veniturile rămân ca acum 5-10 ani, nu prea au foarte multe variante”, a explicat Marian Dumitrache, consultant pentru accesarea fondurilor europene, în emisiunea ”Agricultura la Raport”.
În acest context dificil, fermierii sunt sfătuiți să se pregătească pentru viitoarele linii de finanțare anunțate pentru decembrie 2025, ianuarie și februarie 2026. Toate programele, indiferent că se adresează fermelor mici, procesării alimentare sau investițiilor în ferme medii și mari, vor veni cu procente de cofinanțare de 15%, 20%, 35% sau chiar mai mari, însă investițiile realizate prin aceste programe pot reprezenta un colac de salvare pentru fermieri.
I-aș sfătui să se gândească la două aspecte. Să se gândească la partea de cofinanțare, pentru că toate programele de finanțare care sunt anunțate acum pentru decembrie, ianuarie și februarie, vin cu o componentă de cofinanțare. De la ferme mici până la procesare alimentară, toate au cofinanțări de 15-20-35%, uneori chiar mai mari de atât. Ar trebui să se gândească că fără investiții, situația va fi din ce în ce mai grea. Trebuie să facă investiții, să își planifice banii și să depună cereri de finanțare”, a subliniat Marian Dumitrache.
Una dintre direcțiile recomandate pentru a diminua riscurile generate de costurile în creștere este investiția în energie pentru autoconsum, prin proiectele finanțate din Fondul de Modernizare. Această opțiune poate reduce semnificativ facturile cu electricitatea, un cost major pentru fermele de cereale, zootehnie sau procesare. O nouă sesiune de depunere a cererilor în acest sens urmează să fie lansată pe parcursul lunii decembrie sau la începutul anului viitor.