Între fermierii din diverse sectoare agricole a început un adevărat război, cel puțin la nivel declarative, legat de Sistemul Național Antigrindină.
La presiunile mai multor agricultori din sectorul de cultură mare, ministrul agriculturii, Florin Barbu, a suspendat, printr-un Ordin MADR, lansarea rachetelor antigrindină în județul Prahova, lucru salutat printr-o scrisoare deschisă de fermierii de aici.
„Atenție, în ordinul pe care îl voi da, va fi stipulat foarte clar: în cazul în care este grindină, persoanele care au semnat nu vor primi despăgubiri, vor primi despăgubiri doar persoanele care nu au semnat. În ordinul de ministru pe care îl voi da mâine, voi trece elaborarea unui raport de specialitate privind sistemul antigrindină din România. Voi scoate la licitație acest raport, prin care vreau să mă asigur 100% că sistemul antigrindină din România nu distruge culturile și că nu din cauza lui nu sunt precipitații în aceste zone. Până atunci, asta este, pe semnăturile fermierilor, acolo unde este majoritate de 90%, voi sista lansările de rachete”, spunea ministrul Florin Barbu în urmă cu o săptămână, în emisiunea „Agricultura la Raport” de la AgroTV.
Viticultorii pun tunurile pe fermierii din cultura mare
Ordinul însă i-a nemulțumit total pe fermierii din Clubul Viticultorilor Români (CVR), care solicită autorităților române să respecte legislația națională referitoare la lansarea de rachete antigrindină.
„Clubul Viticultorilor Români a luat notă cu îngrijorare de solicitarea transmisă de o parte a fermierilor și producătorilor agricoli din județul Prahova legată de sistarea lansării de rachete antigrindină și atrage atenția că inițiativa nu este reprezentativă pentru toate sectoarele agricole”, se arată într-un comunicat remis joi redacției AgroTV al organizației de antreprenori din sectorul vitivinicol.
Aceștia spun că susțin activitatea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor/AASNACP și apreciază că acțiunile acesteia sprijină combaterea fenomenelor extreme și generează și o creștere a precipitațiilor de până la 20%.
„O eventuală sistare a lansării de rachete antigrindină va afecta suplimentar producția de vie-vin a antreprenorilor din zonă, având în vedere intensificarea fenomenelor meteo extreme, precum precipitațiile cu grindină. CVR consideră că solicitarea fermierilor din Prahova vine în contradicție cu prevederile cadrului legal care legiferează activitatea/normele și procedurile de funcționare ale AASNACP, respectiv legea 173/2008, HG 601/2009 și HG 256/2010 și a subliniat aceste aspecte în corespondența transmisă autorităților relevante, solicitând ferm respectarea legislației naționale. Pentru a crește gradul de informare legat de activitatea tehnică a AASNACP, CVR propune un proiect pilot în care reprezentanții instituției să susțină prezentări tehnice explicative cu privire la procesele care au loc ca urmare a intervențiilor active în atmosferă. Astfel, toți cei interesați ar putea înțelege activitatea acestei instituții și rezultatele benefice care vin în sprijinul beneficiarilor din sectorul agricol/viticol. Un astfel de proiect pilot s-ar putea derula în zonele Prahova, respectiv Vrancea urmând ca, în funcție de rezultate și concluzii, aceste acțiuni să fie extinse la nivel național”, se mai arată în comunicatul Clubului Viticultorilor Români.
Din sectorul legume-fructe se cere continurea cursei „înarmării”
De aceeași parte a baricadei s-au situat, în repetate rânduri, și fermierii din cadrul Uniunii Salvăm Țăranul Român (USȚR), în mare parte legumicultori și pomicultori, care consideră că activitățile de combatere a căderilor de grindină, utilizând tehnologia rachetelor, generează stimularea precipitațiilor și nu fenomenul de secetă, motiv pentru care au solicitat chiar înființarea și a altor sisteme antigrindină la nivel național.
Hop, și apicultorii: rachetele antigrindină au efecte toxice!
La rândul lor, printr-o scrisoare adresată Guvernului României, crescătorii de albine din cadrul Asociației Fermelor Apicole de Reproducție (AFAR) solicită oprirea sistemului antigrindină până la finalizarea unor rapoarte, studii și cercetări din care să reiasă lipsa oricărui impact negativ asupra populațiilor de polenizatori a iodurii de argint (AgI) utilizate în sistemele de combatere a grindinei.
„Domnule Prim Ministru,
Având în vedere că membrii organizației noastre au constatat că în zonele de intervenție a sistemului antigrindină există numeroase probleme legate de bunăstarea speciilor de polenizatori (creșterea frecvenței fenomenului de moarte subită, scăderea viabilității coloniilor de albine, scăderea rezistenței la iernat etc) dorim să solicităm explicații cu privire la lipsa unui studiu de impact cu privire la potențialul toxic al iodurii de argint (AgI) utilizată în sistemele de combatere a grindinei asupra albinelor și a altor polenizatori. Această solicitare se bazează pe mai multe studii care au identificat efectele negative ale AgI asupra unor organisme terestre și acvatice, indicând posibile riscuri și pentru albine.
Context și justificare:
Efectele cumulative ale AgI: Studiile au arătat că AgI, utilizată frecvent în însămânțarea norilor, se acumulează în sol și în ecosistemele acvatice din zonele unde se aplică repetat această metodă. Conform cercetărilor, deși AgI nu este considerată bio-disponibilă în mod obișnuit, acumularea sa în mediu poate avea efecte toxice moderate asupra anumitor specii bacteriene și asupra fitoplanctonului.
Impactul asupra solului și organismelor acvatice: În cadrul unui studiu, s-a observat că expunerea la AgI poate reduce viabilitatea celulară a bacteriilor din sol (Bacillus cereus și Pseudomonas stutzeri) și activitatea fotosintetică a fitoplanctonului (Dictyosphaerium chlorelloides și Microcystis aeruginosa). De asemenea, în cadrul testelor ecotoxicologice, s-a remarcat un efect advers moderat la concentrații ridicate de AgI.
Relevanța pentru albine: Albinele sunt esențiale pentru polenizarea plantelor și menținerea biodiversității. Orice factor care afectează sănătatea solului și a ecosistemelor acvatice poate avea consecințe indirecte și asupra populațiilor de albine. Este cunoscut faptul că albinele sunt sensibile la modificările chimice din mediul lor, iar acumularea de AgI ar putea prezenta riscuri neevaluate corespunzător până în prezent. Albinele consumă apa din surse naturale pentru creșterea puietului, calitatea acestuia fiind esențială pentru viabilitatea familiilor de albine. Există studii care arată că iodura de argint poate ajunge în interiorul stupilor, acumulându-se în corpul albinei, ca urmare a unor mecanisme de bioacumulare, indirect prin polenul și nectarul plantelor și direct prin sursele de apă contaminate.
Conformitatea cu reglementările de mediu: Substanțele precum AgI sunt considerate poluanți toxici și periculoși conform Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite (EPA). Este important ca utilizarea acestora în practici cum ar fi combaterea grindinei să fie atent monitorizată și reglementată pentru a preveni impactul negativ asupra biodiversității și sănătății ecosistemelor.
Având în vedere cele menționate, solicităm următoarele:
Evaluarea riscurilor: Un raport detaliat privind evaluarea riscurilor asociate utilizării iodurii de argint în zonele unde se aplică sistemele antigrindină, cu focus pe potențialele efecte asupra albinelor și a altor polenizatori.
Monitorizarea și măsuri de precauție: Informații despre măsurile de monitorizare și precauție implementate pentru a asigura că utilizarea AgI nu afectează negativ populațiile de albine.
Studii suplimentare: Inițierea sau susținerea unor studii independente pentru a evalua impactul pe termen lung al AgI asupra ecosistemelor terestre și acvatice, cu o atenție deosebită asupra albinelor și altor polenizatori.
Oprirea sistemului antigrindină, până la finalizarea rapoartelor, studiilor și cercetărilor solicitate mai sus, din care să reiasă lipsa oricărui impact negativ asupra populațiilor de polenizatori a iodurii de argint.
Considerăm că aceste clarificări sunt esențiale pentru a ne asigura că practicile de combatere a grindinei sunt compatibile cu protecția mediului și conservarea biodiversității. Vă rugăm să tratați această solicitare cu prioritate și să ne furnizați răspunsurile necesare în cel mai scurt timp posibil.
Oprirea sistemului antigrindină, până la finalizarea rapoartelor, studiilor și cercetărilor solicitate mai sus, din care să reiasă lipsa oricărui impact negativ asupra populațiilor de polenizatori a iodurii de argint.
Considerăm că aceste clarificări sunt esențiale pentru a ne asigura că practicile de combatere a grindinei sunt compatibile cu protecția mediului și conservarea biodiversității. Vă rugăm să tratați această solicitare cu prioritate și să ne furnizați răspunsurile necesare în cel mai scurt timp posibil”, se arată în scrisorea Asociației Fermelor Apicole de Reproducție.
