Fermierii români trebuie să acorde o atenție deosebită digitalizării agriculturii, altminteri aceștia vor dispărea, a declarat inginerul Teofil Dascălu, CEO și acționar al Frizon Group, duminică, 14 martie 2021, la emisiunea Viața Satului.
„Dacă însă nu vor porni pe drumul digitalizării, fermierii vor dispărea”, a precizat Dascălu.
În cadrul transmisiei televizate, fermierul vrâncean în vârstă de doar 38 de ani, a vorbit despre beneficiile digitalizării agriculturii prin prisma experienței din propria sa exploatație.
Un exemplu în acest sens este și faptul că el gestionează circa 4.000 de hectare de teren agricol și un depozit de cereale de 30.000 de tone cu doar 18 angajați.
„Pornim de la faptul că digitalizarea ajută la scalarea afacerii, la dezvoltarea ei, determină scăderi semnificative de costuri, profitabilitatea crește semnificativ, poți controla mult mai bine un număr mai restrâns de oameni și, în final, duce la dezvoltarea întregii societăți în care trăim.
4.000 de hectare cu 18 oameni. Sunt suficienți oameni. Avem tractoare de mare putere, putem gestiona o suprafață mare într-un timp foarte scurt. Da, într-adevăr, 18 oameni la 4.000 de hectare și la un depozit de 30.000 de tone. Acesta este avantajul tehnologiei – eficiență, randament, costuri mai scăzute și creșterea profitabilității”, a adăugat agricultorul care, datorită utilizării eficiente a digitalizării în ferma sa, a reușit să fie despăgubit cu nu mai puțin de 1,5 milioane de euro de firma de asigurări la care a apelat.
Datele meteo din stațiile proprii au generat două decizii cruciale
CEO-ul exploatației amintite mai sus a vorbit despre succesul înregistrat în relația cu firma de asigurări. Nu o dată, hățișurile birocratice au făcut ca agricultorii să nu beneficieze de prevederile polițelor de asigurare a culturilor pe care le-au semnat.
Grație datelor de care acesta a dispus, el a reușit să nu intre în faliment din cauza efectelor nedorite ale secetei pedologice extreme înregistrată în 2020.
„Încă din martie anul trecut, prin intermediul datelor pe care stațiile meteo ni le-au furnizat, am constatat că este un mare deficit de umiditate. Acest lucru ne-a determinat să luăm două decizii – să diminuăm costurile și să realizăm o asigurare la secetă. Asigurarea la secetă a fost una specială, datorită faptului că deficiența de umiditate la nivelul solului și în sol a fost constatată prin intermediul satelitului Copernicus, satelitul Europei pentru europeni. La acest satelit oricine poate avea acces. Trebuie doar să fii autodidact și proactiv.
„Este o primă pe care am plătit-o, am făcut o asigurare la costurile pe hectar, chiar și în cazul acesta, această despăgubire nu a acoperit complet paguba, dar nu am dat faliment și, bineînțeles, nu suntem cu o necesitate atât de mare pentru acele despăgubiri de secetă.
„De-a lungul anilor, fie am avut parte de grindină, fie am avut parte de secetă, fie am avut parte de incendiu la nivelul utilajelor agricole. Da, mitigarea riscurilor în agricultură este foarte importantă. Trebuie să fim orientați spre a diminua volatilitatea profitabilității sau a pierderii. Trebuie să uniformizăm profitul, astfel încât să avem o previziune asupra dezvoltării societăților noastre agricole”, a mărturisit tânărul fermier.
Tot el a spus că, pe viitor, guvernanții ar trebui să se gândească, să promoveze și să subvenționeze aceste asigurări agricole.
„Foarte puțini fermieri aplică la această subMăsură (n.r. – sM 17.1, prin care subvenționează prima de asigurare cu 70%), din cauză că este o oarecare birocrație. Ai nevoie de un angajat care să facă această aplicare pentru subvenție. Chestiunea asta, pe viitor, va trebui remediată. Trebuie eliminată birocrația”, a continuat agricultorul vrâncean.
Nu în ultimul rând, Teofil Dascălu a spus că investește în irigații, astfel încât în perioada următoare să aibă sisteme de udat pe 4.000 de hectare.
„În momentul acesta, investim foarte mulți bani și multă tehnologie în irigații. Avem în derulare cinci proiecte europene, pe cinci stații, pe aceste OUAI-uri, ceea ce va determina ca, în următorii trei ani, să avem o suprafață de 4.000 ha irigată complet.
Suntem în proximitatea râului Siret, suntem efectiv înconjurați de râul Siret, suntem protejați de diguri, suntem la nivelul râului Siret. Avem un aport freatic semnificativ, iar chestiunea aceasta aduce un randament foarte bun al culturilor prășitoare”, a conchis el.
Digitalizarea și infrastructura online, premise pentru producția de alimente sigure
Potrivit analizei SWOT necesară elaborării Planului Național Strategic al României (PNS) 2021-2027, perspectivele pe care le oferă digitalizarea și infrastructura online pentru dezvoltarea schimbului informații și de expertiză pot ajuta fermierii europeni să ofere alimente sigure, produse prin metode prietenoase cu mediul și de calitate.
„Importanța acestor tehnologii rezidă în faptul că îi ajută pe fermieri să «producă mai mult cu mai puține resurse», însă pot contribui, de asemenea, și la combaterea schimbărilor climatice.
Este important să existe o abordare strategică continuă bazată pe strategii diferite (din perspectiva abordării de tip multi actor), iar punctul de plecare ar trebui să fie acțiunea în cadrul ecosistemului digital. În primul rând, ecosistemul digital presupune existența mai multor actori, iar digitalizarea să fie privită drept un mijloc de a realiza scopul propus, având rolul de a conecta actorii implicați”, au constatat experții care au întocmit analiza SWOT.
Tot ei spun despre creșterea gradului de digitalizare că „este necesară”, având în vedere și faptul că România se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene.
Chiar și așa, „România înregistrează o ușoară îmbunătățire a performanței în aproape toate dimensiunile DESI măsurate”, iar locul ocupat în clasament a rămas relativ stabil, „având în vedere că progresul general a fost lent”.
De asemenea, experții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) spun că țara noastră înregistrează cele mai bune rezultate la dimensiunea „Conectivitate”, datorită disponibilității pe scară largă a rețelelor fixe de bandă largă de mare și foarte mare viteză (în special în zonele urbane).
„Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale elementare (Indicele economiei și societății digitale (DESI) -Raportul de țară din 2019)”, au continuat ei.
Frizon Group este un grup de firme care cultivă în principal porumb (în anii trecuți au obținut recorduri de 11,7 tone la hectar), floarea soarelui si mazăre, în județul Vrancea. În 2019, exploatația a avut vânzări de 3,6 milioane de euro și profit net de 670.000 de euro. Firma este controlată de către Teofil Dascălu (38 de ani, CEO și acționar) și a fost lansată în 2013.
