Ministrul agriculturii, Florin Barbu, i-a primit, joi, pe reprezentanții fermierilor care protestează în stradă de mai bine de o săptămână şi care s-au considerat nereprezentaţi de asociaţiile prezente la întâlnirile organizate în această săptămână la minister.
Încă de la bun început, Florin Barbu a ținut să-și ceară scuze pentru declaraţia pe care a făcut-o în urmă cu două zile, potrivit căreia „domnii de la Afumați nu sunt fermieri, ci sunt instigatori și protestatari”.
Deși în urma întâlniriilor pe care ministrul agriculturii le-a avut cu mediul asociativ din agricultură și din industria alimentară au fost agreate mai multe măsuri și soluții la problemele din aceste sectoare, fermierii aflați încă în stradă la Afumați, dar și în alte locuri din țară, au anunţat că nu vor înceta protestele şi au venit cu o altă listă de revendicări.
Printre cele 76 de revendicări pe care fermierii și transportatorii le-au transmis, încă de marți, Guvernului, „în numele poporului român”, se numără:
– reducerea RCA la 5.000 de lei pentru camioane fără istoric de daună;
– diminuarea asigurărilor RCA „cascadat în tonaj mai mic”;
– plata RCA pentru perioada de folosinţă a echipamentelor agricole şi camioane proporțional;
– audierea ASF privind costurile componentei RCA;
– majorarea subvenţiei pe suprafaţă la 250 de euro/ha,
– eliminarea accizei la motorina folosită în agricultură direct de la pompă și crearea unei platforme cu fermierii care beneficiază de această facilitate;
– posibilitatea recuperării unui procent din acciza la combustibil pentru firmele de transport licenţiate direct din pompă
– respectarea referendumului privitor la reducerea numărului de parlamentari;
– rezolvarea problemelor de acces în Portul Constanţa care au devenit din ce mai acute de când sunt atât de multe camioane ucrainene care intră zilnic în port;
– eliminarea taxei de acces în terminalul Constanta South Container Terminal (CSCT);
– crearea de condiţii în terminalele de containere Socep şi CSCT, în contextul în care acum „la Socep şoferii pot sta şi până la 4-5 ore în frig la ghişeu pentru a face actele să intre în terminal, la CSCT programarea pin pentru a putea intra în terminal poate dura în unele cazuri până la 48 de ore”;
– anularea articolului din Legea 296/2023 privind taxarea PFA-urilor referitor la contribuţia de sănătate şi permiterea deductibilităţii cheltuielilor cu sponsorizările cum era în vechea lege;
– păstrarea facilităţilor privind CASS la nivelul anterior pentru sumele din venitul brut lunar până la 10.000 lei din sectorul agricol, conform Legii iniţiale 135/2022 prin care se asigură facilităţi fiscale şi pentru agricultură până în decembrie 2028, cu condiţia ca firmele să realizeze 80% din venituri din agricultură;
– acordarea subvenţiilor APIA aferente anului în curs până la finalul lunii ianuarie a următorului an, inclusiv pentru fermierii aflaţi în eşantionul de control clasic şi prin teledetecţie,
– accelerarea de către APIA a proceselor pentru compensările financiare asociate celorlalte scheme de plata directa (eco-scheme, măsuri de agromediu etc.);
– continuarea programelor Agro IMM Invest şi Rural Invest prin creşterea plafoanelor de garantare şi a plafonului de ajutor de stat anual aferent fiecărui agent economic din sectorul agricol, în cadrul creditării cu garanţie prin Fondul de Garantare a Creditui Rural (FGCR);
– extinderea bazei de creditare a fermierilor cu risc bancar B şi C, demers realizat în colaborare cu BNR şi instituţiile bancare cât şi relaxarea condiţiilor bancare şi regândirea sintagmei rău platnic şi includerea în refinanţarea creditelor existente în aceste proiecte investiţionale cu dobânda subvenţionată fără taxarea de preluare a acestor credite cu comisionul de plată anticipată;
– reducerea cu 50% a impozitului pe venit pentru salariaţii din agricultură;
eliminarea programului e-Factura până la nivelul de 1.000.000 euro cifra de afaceri;
– crearea unui pachet de ajutor pentru fermierii care doresc să achiziţioneze terenuri/ferme pentru încurajarea investiţiilor în domeniul agricol, cât şi a întregului sector şi interzicerea vânzării terenurilor către străini sub orice formă, chiar dacă unul dintre acţionari este român (interzicerea oricărei forme de capital străin în a cumpăra terenurile ţării);
– facilităţi pentru producătorii de fertilizanţi destinaţi pieţei interne;
– tarife stabilite pentru transportul de cereale şi fertilizanţi pe calea ferată,
– compensarea de urgenţă pentru pierderile înregistrate de fermieri ca urmare a războiului din Ucraina,
– taxe vamale şi TVA de protecţie pentru produsele din Ucraina; – introducerea TVA la produsele agricole importate din Republica Moldova;
– completarea Legii prevenţiei cu toate domeniile de activitate pentru a preveni şi apoi a sancţiona;
– anularea TVA la inputuri pentru agricultură şi îngrăşăminte;
– rambursarea TVA la maximum 30 zile din momentul aprobării cererii pentru companiile româneşti;
– revenirea la planul ca amenzile să fie plătite 1/2 şi 15 zile de plată;
– crearea cadrului legal pentru schimburile temporare de terenuri agricole pentru comasarea lucrărilor agricole;
– renunţarea la a se implementa o Lege a arendei, întrucât este un contract civil şi se poate subroga Codului civil în cadrul reglementat;
– neimpozitarea profitului reinvestit în firmă;
– încurajarea prin facilităţi fiscale şi suport financiar a dezvoltării fabricilor de procesare în zone preponderent agricole pentru a procesa produsele obţinute evitându-se a se vinde marfa brută.
La această listă, reprezentanții fermierilor prezenți la întâlnirea de joi cu ministrul Florin Barbu au adăugat redefinirea termenului de fermier activ prin obligativitatea de a aduce justificări cu documente la inputuri, îngrăşăminte şi vânzarea mărfii măsură suplimentară.
La finalul discuțiilor, șeful MADR, care urma să participe la o ședință de Guvern ce avea pe ordinea de zi mai multe referitoare la problemele ridicate de agricultori și transportatori, a vrut să se asigure că lucrurile sunt lămurite pe deplin și cu protestatarii din rândul fermierilor nereprezentați în forme asociative.
„Vreau să plec cu inima împăcată. Sunteți ok cu procesul verbal semnat?”, i-a întrebat Florin Barbu pe reprezentanții agricultorilor, care i-au răspuns că întâi așteaptă actele pentru că „oamenii nu sunt dispuși să plece acasă până când toate aceste măsuri nu sunt puse pe un calendar coerent și realizabil”.
Ministrul Barbu le-a făcut o promisiune fermă: „Din punct de vedere al Ministerului Agriculturii, dau sprijinul către fermierii români, îmi asum procesele verbale, îmi asum sumele (înaintate de MADR în cadrul discuțiilor – n.r.) pentru fermierii români, știu că au probleme, știu că sunt în dificultate și le promit fermierilor români că anul 2024 va fi un an agricol bun, atât financiar, cât și din punct de vedere al recoltelor, pentru că aceste forme de finanțare ajută fermierii să poată să-și cumpere inputuri și să-și înființeze culturile la timp”, a conchis ministrul agriculturii.
