Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, s-a prezentat drept „fiscalist” în timpul unei intervenții televizate în care a cerut reducerea TVA la alimente de la 11% la 9% și a criticat activitatea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare. Dar cât de mult este susținută această afirmație de pregătirea și experiența sa profesională?
„Eu, ca economist, că sunt economist la bază și fiscalist, i-am dat n măsuri”, a declarat Florin Barbu, luni seară, 9 noiembrie, la Antena 3, cu referire la ministrul Finanțelor.
Potrivit CV-ului oficial publicat pe site-ul Camerei Deputaților, Florin Barbu este economist, absolvent al Facultății de Științe Economice din cadrul Universității din Craiova, specializarea Marketing, în anul 2003. Ulterior, a absolvit un masterat în Management Public la Academia de Studii Economice din București, în 2007, iar în 2015 a obținut titlul de doctor în economie la Universitatea din Craiova.
În ceea ce privește experiența profesională, ministrul are, într-adevăr, un trecut în domeniul fiscal. Între 2005 și 2010 a ocupat succesiv funcțiile de inspector de specialitate, șef al Serviciului Constatare, Impunere și Control și director al Direcției Venituri din cadrul Primăriei Slatina. Ulterior, între 2010 și 2014, a fost director economic al aceleiași primării, având printre atribuții coordonarea activităților de stabilire, control și încasare a impozitelor și taxelor locale.
Așadar, Florin Barbu are aproximativ nouă ani de experiență profesională în administrarea fiscalității locale.
Totuși, există o diferență între experiența în colectarea și administrarea taxelor locale și expertiza în politica fiscală națională, care include TVA, impozitul pe profit sau reglementarea prețurilor. CV-ul public nu documentează o specializare profesională distinctă în aceste domenii și nici deținerea calificării de consultant fiscal.
Mai mult, una dintre afirmațiile făcute de ministru în aceeași intervenție ridică semne de întrebare din punct de vedere economic. Referindu-se la plafonarea prețurilor alimentelor, Florin Barbu a susținut că statul le-ar permite retailerilor un profit net de 20%.
În realitate, legislația stabilește un adaos comercial maxim de 20%, nu un profit net garantat de 20%. Această limită se raportează la prețul de achiziție, la care se adaugă cheltuielile directe și indirecte ale comerciantului. Adaosul comercial și profitul net reprezintă indicatori economici diferiți, care nu pot fi confundați.
Un alt aspect care merită remarcat este că experiența profesională prezentată în CV-ul ministrului este construită exclusiv în sectorul public, fără să fie menționată vreo activitate în mediul privat. Or, administrarea unei afaceri, cu toate implicațiile legate de fiscalitate, costuri de producție, concurență, profitabilitate și riscuri comerciale, presupune provocări diferite și adesea mai complexe decât cele întâlnite în administrația publică.
În acest context, insistența ministrului asupra marjelor comerciale și a profiturilor companiilor private ridică și întrebări privind limitele intervenției statului în economie. Deși Guvernul poate adopta, în condițiile legii, măsuri temporare de limitare a adaosurilor comerciale, un ministru nu poate stabili unilateral prețurile de vânzare sau profitul pe care trebuie să îl realizeze companiile private.
Totodată, politica fiscală și reglementarea generală a mediului de afaceri implică atribuții care revin, în principal, Ministerului Finanțelor și Ministerului Economiei. Ministerul Agriculturii are, desigur, responsabilități în domeniul piețelor agroalimentare și poate propune măsuri care afectează acest sector, dar acest lucru nu echivalează cu posibilitatea de a interveni discreționar în relațiile comerciale dintre firme.
Rămâne, așadar, întrebarea dacă experiența de administrator al taxelor locale este suficientă pentru a fundamenta soluții fiscale aplicabile întregii economii.
Iar peste 100 de zile, Florin Barbu ar putea avea de dat propriul examen economic. La audierile din Parlament, acesta a promis că va pleca de la Ministerul Agriculturii dacă nu va realiza primele patru măsuri asumate prin programul de guvernare. Separat, ministrul și-a exprimat intenția ca fermierii să poată cumpăra, din 2027, motorină fără TVA și acciză direct de la pompă.
Dacă această promisiune nu va deveni realitate, rămâne de văzut ce explicații va oferi ministrul. Cât despre ambițiile sale de „fiscalist”, poate că acestea ar putea fi valorificate, la un moment dat, într-un alt portofoliu, mai apropiat de Economie sau Finanțe. Deocamdată însă, responsabilitatea sa rămâne agricultura românească și promisiunile făcute fermierilor.