După ce părea că, în sfârșit, se trezește din letargie în ceea ce privește criza carburanților, Guvernul Bolojan se vede nevoit să amâne pentru cel puțin două săptămâni adoptarea mult trâmbițatului proiect de ordonanță de urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului.
Executivul a anunțat că ședința extraordinară de guvern programată pentru marți, la ora 17:00, în care urma să adopte ordonanță de urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul energiei, a fost amânată pentru o dată care va fi anunțată ulterior.
Decizia a venit după ce Consiliul Economic și Social (CES) a amânat avizarea proiectului, motivând că lipsesc avizele pe proiectul de act normativ din partea vicepremierului Marian Neacșu și a Ministerului Justiției. Potrivit precizărilor făcute de CES pe site-ul propriu, termenul pentru avizarea proiectului este 6 aprilie, conform prevederilor articolului 7 alineat (1) din Legea nr. 248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Cu alte cuvinte, criza-i criză, urgența e urgență, dar mai stăm nițel.
Luni, Guvernul anunța că în cursul zilei de astăzi va adopta o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize.
Proiectul de act normativ prevede că pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Totodată, ordonanța vizează limitarea adaosului comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora, pe întregul lanț de activitate economică.
De asemenea, în ordonanță se prevede că exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei.
O altă prevedere, deja contestată de majoritatea organizațiilor de fermieri, stabilește că „pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină (de la 8%, la minimum 2% – n. red.) pentru scăderea prețului final”.
Potrivit unei scrisori deschise adresate Guvernului de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), o asemenea măsură, prezentată public ca soluție rapidă de scădere a prețului final, afectează direct producătorii agricoli care au care au investit în culturi de rapiță, floarea-soarelui și cereale pentru biocombustibili și, în același timp, ridică probleme grave de legalitate europeană și de sustenabilitate a sectorului agricol, mai ales că nu există alte țări membre ale UE care să fi luat o decizie similară.
În acest sens, AAC solicită modificarea art. 5 din actul normativ, astfel încât reducerea temporară să fie condiționată de menținerea blendingului anual de 8%, cu flexibilitate operațională lunară și de instituirea unui mecanism compensatoriu explicit pentru furnizorii de materie primă agricolă.
„Fermierul a plătit prețul unei crize pe care nu a generat-o, cu un instrument de compensare care nici măcar nu îl menționează. Domnilor guvernanți, agricultura românească nu este o variabilă de ajustare în crize temporare! Ea este pilonul securității alimentare și energetice a țării. Respectarea angajamentelor europene și protecția fermierilor nu sunt opționale – sunt condiții ale dezvoltării durabile a României”, se arată în scrisoarea deschisă adresată Gucernului de către Alianța pentru Agricultură și Cooperare.