Sunt mai mult sau mai puțin cunoscute toate practicile de lobby în sectorul agroalimentar. Pornind de la campanii de influență, redactare de amendamente, abilitățile relaționale interpersonale- industria agroalimentară este suspectă de exercitarea unui lobby agresiv și dăunător.
Lobby în sectorul agroalimentar- fațetele necunoscute
Există o competiție puternică între diferitele lobby-uri. De exemplu, industria alimentară se află în mod firesc în confruntare cu agricultura sau cu distribuția. Mai mult, această competiție între lobby-uri se exercită adesea între reprezentanții așa-ziselor interese economice și cei care pretind că apără societatea, sau consumatorii, sau mediul înconjurător. Acești apărători, deși își acordă rolul frumos, uman, din punct de vedere tehnic folosesc aceleași metode… iar uneori, cu mult mai multă eficiență. Ar putea exista prin definiție un lobby bun și unul rău? Sau, cu alte cuvinte, există un lobby făcut de băieții buni și altul, de băieții răi?
Metode folosite în lobby
Cele mai utilizate metode sunt: influența și îndoiala.
Influența se folosește pentru a lupta împotriva legislației, pentru a evita constrângerile, pentru protejarea intereselor marilor jucători din sector, pentru a crea dezbateri al căror subiect este nutriția, dar și pentru a influența discursurile specialiștilor și ale cercetătorilor.
Îndoiala, cea mai simplă metodă de a trece la…altceva
Aici se crează o zona gri : sau un produs este „favorabil” sănătății, unde pe ambalaje se precizează cantitatea de vitamine și minerale, sau se discută despre faptul că un produs este nesigur, că nu sunt suficiente studii care să demonstreze faptul că nu influențează în mod negativ sănătatea.
Așadar, când influența nu este suficientă, se trece la acțiunea cognitivă care generează o îndoială. În cazul unui studiu care este nefavorabil unor producători, industriile agro-alimentare (IAA) mobilizează oamenii de știință pentru a-l diseca, pentru a găsi posibile puncte de atac care să discrediteze acest studiu. Toate studiile științifice au puncte slabe, forme de alegeri metodologice care limitează cercetarea. Cercetătorii știu foarte bine cum să aplice această metodă : În cazul unui studiu pe animale, spun că nu se aplică oamenilor. Dacă avem de-a face cu epidemiologia, vor spune că dovada cauzalităţii unui mecanism biologic nu este dovedit. Din păcate, foarte mulți cercetători se pretează la jocul profitabil al mediatorilor de interese economice.
Dacă, aparent, acţiunea efectuată ar fi împotriva sănătatii publice (de exemplu, conținutul alimentelor procesate – prea bogat în sare, grăsimi, zahăr), lobbystii schimbă terenul și denunță o „limitare a opțiunilor și a libertății fiecărui individ de a alege precum și aspectele psihologice ale actului de a mânca”.
Un alt mod de a muta o dezbatere este acela de a crea noi teme de cercetare asupra subiectul. Cel mai recent exemplu este opoziția la Nutri-Score. Întrucât principiul acestui instrument este deschis criticilor, se susține că analiza fiecărui produs nu poate fi satisfăcătoare, deoarece era necesar să se ţină cont de diversitate şi de frecvența consumului unui produs alimentar.
În cele din urmă, jucătorii agroalimentari pot recurge la o alertă asupra amenințărilor la adresa ocupării forței de muncă și la repercusiunile economice.
De exemplu, FNSEA (Federația Națională a Exploatărilor Agricole din Franța) se opune eliminării glifosatului, cu pretextul imposibilității de a îl înlocui cu altceva.
Oare nu am cultivat înainte de comercializarea glifosatului, mai exact, înaintea anilor 1970 ?
Ce este bun pentru sănătatea ta? Danone îți va spune!
Lobby-stul știe să se joace cu valorile morale, sociale, culturale. Politicile lobbystilor acoperă de la sine actele de filantropie, activitățile sportive necesare creșterii etc.
Grupuri importante precum Nestlé și Danone finanțează activități de cercetare. Ei investesc în învățământul superior public prin finanțarea de catedre unde promovează cercetarea și predarea temelor definite de ei. De exemplu, în 2010, Danone a semnat un parteneriat cu AgroParisTech, prin intermediul institutului său de cercetare, Danone Nutricia Research, pentru a înființa Catedra Alimentară de Comportament și Nutriție Alimentară (ANCA). Școala este specializată pe „hrană sănătoasă și durabilă”, care permite companiei Danone să participe la definirea acestui concept. Ce este bun pentru sănătatea ta? Danone îți va spune!
Coca Cola 110 milioane de dolari « donații » în 2021
Fundația Coca Cola distribuie în fiecare an sute milioane de dolari la sute de organizații. Anul trecut, fundația a contribuit cu 110 milioane de dolari la bugetul a peste 350 de organizații din lume.
Strategiile din industria alimentară
- Dacă ar fi să le rezumăm, iată principalele activități politice ale industriei agroalimentare pentru a influența opinia publică și a promova interesele acesteia:
- Formează sau denatura dovezi științifice care leagă produsele sale de sănătatea publică;
- Construiește relații cu factorii de decizie, liderii de opinie și organizațiile de sănătate publică;
- Caută sprijinul consumatorilor săi fideli;
- Se implică în toate dezbaterile, publice sau științifice, despre alimentație și sănătate publică;
- Șantajează emoțional cu locurile de muncă și economia.
Revenind la un articol semnat de Florentin Iuga și publicat pe 16.02.2022 pe situl agro.tv, eurodeputatul Carmen Avram declara în cadrul Congresului „De la fermieri pentru fermieri” că : « Agricultură în sine ne spune din ce în ce mai puține despre ea însăși și a ajuns să fie fie definită prin prisma altora: a retailerilor, a asociațiilor de mediu, a ONG-urilor, a mediului de lobby, a oamenilor implicăți în decizii și pe care, din păcate, dumneavoastră nu-i cunoașteți întotdeauna ».
Sursă : Cum lobbyul agroalimentar ne infleunteaza, de SciencesPo
