Ministrul Petre Daea dă explicații! Cine e de vină pentru eșecul negocierilor pentru despăgubiri

7

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Petre Daea, vine cu precizări după discuțiile purtate la Bruxelles cu comisarul european pe probleme de agricultură, Janusz Wojciechowski, în contextul în care România a primit o alocare infimă din rezerva de criză a Uniunii Europene, pentru compensarea pierderilor suferite de fermierii români din cauza tranzitului de cereale provenite din Ucraina.

Iată cele mai importante declarații date de ministrul Petre Daea în conferința de presă de la sediul MADR:

  • Am fost primul ministru din Consiliul de miniștri care am ridicat problema la comisar privind intervenția urgentă pentru ca fermierii să fie ajutați cu mijloace financiare, trimițând direct la regulamentul 1308, art. 219. Am solicitat această intervenție urmare a efectului negativ al cerealelor din Ucraina asupra controlului financiar al fermierilor. (…) Am stabilit cu domnul comisar să se facă o analiză comună a experților de la Comisia Europeană cu experții români. (…) În 28 septembrie 2022 am transmis comisarului mulțumirile care se cuveneau, privind Planul Național Strategic și privind această decizie de a analiza efectele asupra fermierilor. În 28 septembrie am transmis componența comisiei formată din experții noștri, în frunte cu Achim Irimescu.
  • În 17 octombrie, în Consiliul de miniștri, am prezentat din nou situația grea în care se află fermierii români și nevoia de intervenție urgentă, spunând că e nevoie rapid de măsuri, în așa fel încât fermierii să-și poată efectua lucrările la timp și activitatea din agricultură să decurgă normal, în interesul României și al Uniunii Europene. (…)În 11 decembrie, din nou intervenție în consiliul de miniștri, susținând același lucru cu date noi, privind impactul asupra pieței și asupra veniturilor fermierilor români.
  • În 30 ianuarie, am convenit împreună cu încă 5 state să prezentăm o informare în cadrul Consiliului de miniștri, prin care să aducem date și argumente privind situația dificilă din țările care se află în proximitatea războiului. (…) În intervenția mea am spus textual că fermierii români, cu depozitele pline și conturile goale, nu pot să-și continue activitatea de însămânțare a culturilor, mai ales în condițiile în care România este principalul cultivator de porumb și floarea soarelui din Uniunea Europeană. (…) Majoritatea țărilor au susținut solicitarea noastră și susținerea comisarului pentru a folosi rezerva de criză, care are în total 450 milioane euro. Din aceasta, țări importante au ridicat necesitatea de a păstra sume, în așa fel încât să nu pună la dispoziție întreaga sumă, întrucât situația pe piață este delicată. Comisarul, și în conferința de presă, a spus că este nevoie să facem acest lucru. Eu m-am bizuit și mă bizui pe cuvântul comisarului.
  • În data de 8 februarie, am transmis datele necesare pe care le-a solicitat Comisia, în detaliu, spunând care este efectul în România, care sunt pierderile, care sunt importurile. La acea dată, importurile erau în jur de 3 milioane de tone de cereale și plante oleaginoase, informații susținute și de către comisar. Așteptând prelucrarea acestor date și urmărind declarațiile pe care le-a făcut comisarul, în 27 februarie, domnia sa preciza foarte clar că există în lucru această documentare și că este în pregătire decizia de a ajuta țările afectate. Am comunicat tot timpul datele care au fost cerute.
  • În data de 14 martie, eram în Hunedoara, împreună cu ministrul agriculturii din Iordania, într-o vizită oficială. (…) În acea zi, la orele 13:41, primesc un telefon de la șeful reprezentanței noastre la Bruxelles, domnul Achim Irimescu, în care mi-a spus că a aflat pe surse că există deja o împărțire a sumei din rezerva de criză, care spune dânsul că este foarte mică. În momentul respectiv, având informația cum că România avea o sumă foarte mult sub solicitările noastre, am luat legătura cu directorul Direcției Generale Afaceri Europene de la MADR și am rugat-o să îmi pregătească un material rapid, pentru a veni din nou cu o solicitare la delegația permanentă a Comisiei Europene din București și să transmită imediat prin mail observațiile noastre, urmând ca apoi să transmit oficial, cu semnătură, aceste observații. La ora 15:39 l-am anunțat pe domnul prim-ministru, care imediat a ordonat intrarea în dispozitivul de lucru a doamnei Iulia Matei, care este ambasador la Bruxelles. Socotind că este nevoie de sprijin unitar, am socotit că este necesar să iau legătura cu domnii europarlamentari. La 14:06 am luat legătura cu domnul Mihai Tudose, i-am spus despre ce este vorba, care ar fi calculele. El m-a sfătuit să le comunic aceste lucruri și celorlalți europarlamentari, lucru pe care l-am făcut. La ora 14:16 am vorbit cu doamna Carmen Avram; la 14:22, l-am sunat și pe Rareș Bogdan, dar nu mi-a răspuns; la 14:32 am avut o convorbite cu doamna comisar Adina Vălean. Vreau să îi mulțumesc pentru că mi-a transmis rapid informațiile de care aveam nevoie și n-am zăbovit. Am discutat cu domnul Daniel Buda la orele 17:38.
  • Pe data de 16 martie, am solicitat întâlnire cu domnul comisar. Am vrut să o am vinerea, dar domnia sa era la Strasbourg și mi-a spus că o vom avea luni, în marja Consiliului de miniștri.
  • Din data de 14 martie, până în 20 martie 2023, nu a avut loc nicio negociere între experții români și cei ai Comisiei Europene, privind sumele ce se cuvin din fondul de rezervă. (…) Negocierea a fost la orele 11:45, pe data de 20 martie, când, timp de o oră, în dialogul cu domnul comisar, talonat de toată echipa tehnică care a pus pe masa noastră formulele de calcul, am putut să constat o serie întreagă de elemente care m-au determinat să spun foarte clar, direct și apăsat, apreciind colaborarea cu domnia sa, că formula pe care a ales-o ascunde adevărul și deformează realitatea.

Articol în curs de actualizare…