Fermierii beneficiari de subvenții APIA trebuie să știe că, de la 1 ianuarie 2025, normele de condiționalitate pe care trebuie să le respecte vor suferi o serie de modificări.
În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat pe pagina oficială de internet a instituției, în secțiunea „Transparență decizională”, un proiect de ordin pentru modificarea și completarea Anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023.
Noul proiect de ordin aduce următoarele modificări în ceea ce privește normele de condiționalitate:
1. La domeniul: Climă și mediu, în cadrul secțiunii Schimbări climatice (atenuare și adaptare), GAEC 1, vom avea următorul cuprins:
„1. Clauză generală: Se menţine suprafaţa pajiştilor permanente pe baza raportului proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă eligibilă după controalele administrative şi la faţa locului, la nivel naţional, în comparaţie cu anul de referinţă 2018. Reducerea maximă este de 5% în comparaţie cu anul de referinţă.
2. Obligaţii la nivel de exploatație agricolă:
a) interdicţia scoaterii din circuitul agricol şi schimbării categoriei de folosinţă a pajiştilor permanente, autorizarea schimbării destinaţiei sau a folosinţei pajiştilor permanente, precum şi recuperarea suprafeţelor de pajişti permanente convertite în alte utilizări prin înfiinţarea de noi suprafeţe de pajişti din terenuri degradate/neproductive, în condiţiile prevăzute de legislaţia naţională (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările şi completările ulterioare);
b) reconvertirea unor terenuri în pajişti permanente sau crearea unor suprafeţe cu pajişti permanente pentru fermierii care au la dispoziţie terenuri ce au fost transformate din pajişti permanente în terenuri pentru alte utilizări, în cazul în care se constată reducerea raportului proporţional cu peste 5% în comparaţie cu anul de referinţă şi autoritatea competentă impune astfel de măsuri în temeiul GAEC 1.
NOTE: Îndeplinirea obligaţiei privind menţinea pajiştilor permanente pe baza raportului proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă la nivel naţional în comparaţie cu anul de referinţă 2018 se realizează conform prevederilor art. 48 din Regulamentul delegat (UE) 2022/126, precum şi cu norme privind raportul pentru standardul GAEC 1.
Raportul proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă declarate de fermieri, la nivel naţional, calculat de APIA în anul 2018 este: 24,25%. Anual, APIA calculează raportul proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă declarate de fermieri (la nivel naţional), odată cu depunerea cererii de plată, face comparaţia cu anul de referinţă 2018, constată menţinerea/creşterea/reducerea raportului proporţional şi informează Comisia, potrivit obligaţiilor de raportare privind standardele GAEC.
În conformitate cu prevederile art. 48 alin. (3) paragraful 3 din Regulamentul delegat (UE) 2022/126, în cazul în care se constată reducerea cu peste 5% a raportului proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă la nivel naţional în comparaţie cu anul de referinţă 2018, se impun obligaţii la nivel de exploataţie pentru a reconverti terenuri în pajişti permanente sau pentru a crea o suprafaţă cu pajişti permanente pentru fermierii care au la dispoziţie terenuri ce au fost transformate din pajişti permanente în terenuri pentru alte utilizări, numai în următoarele cazuri:
(a) atunci când și în măsura în care suprafața care urmează să fie reconvertită în suprafețe cu pajiști permanente sau pe care urmează să se stabilească pajiști permanente într-un anumit an depășește suprafața cu pajiști permanente înregistrată ca suprafață agricolă în sistemul LPIS și nedeclarată de către beneficiari cu scopul de a primi sprijin în conformitate cu un tip de intervenție prevăzut în titlul III capitolul II din Regulamentul (UE) 2021/2115 în anul respectiv;
(b) atunci când și în măsura în care scăderea proporției pajiștilor permanente întrun anumit an cu peste 5 %, la nivelul la care este pus în aplicare standardul GAEC 1, nu este cauzată de o creștere a suprafeței agricole totale declarate în același an.
APIA asigură informarea fermierilor în privinţa obligaţiilor referitoare la menţinerea/reconvertirea/crearea unor suprafeţe de pajişti permanente, monitorizarea raportului proporţional dintre suprafaţa pajiştilor permanente şi suprafaţa agricolă declarate de fermieri la nivel naţional în comparaţie cu anul de referinţă 2018, propune (după caz) instituirea unor măsuri în scopul îndeplinirii obligaţiei privind menţinerea pajiştilor permanente şi verifică respectarea obligaţiilor impuse în temeiul GAEC 1 la nivelul exploataţiei agricole prin acţiuni de control.
Respectarea cerinţelor GAEC 1 se verifică astfel: cerinţa 1 se verifică la nivel de exploataţie agricolă; cerinţele 2.a) şi 2.b) se verifică la nivel de parcelă agricolă.”
2. La domeniul: Clima și mediul, secțiunea Solul (protecție și calitate), GAEC 6 – Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile, se prevăd următoarele:
„1. Pentru a proteja solurile în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie), fermierii trebuie să păstreze terenul acoperit pe cel puţin 80% din suprafaţa arabilă a exploataţiei.
Acoperirea solului se poate asigura prin: culturi agricole aflate în vegetație, miriştea și resturile vegetale rămase după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înfiinţate(*). În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepţia timpului necesar pentru pregătirea terenului şi înfiinţarea noii culturi de cel mult 3 săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă o săptămână, în baza avizului emis de autoritatea responsabilă(**), în cazul în care condițiile meteo nu permit efectuarea lucrărilor de pregătirea terenului și înființarea culturilor.
2. În cazul culturilor permanente, acoperirea minimă a solului în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie) înseamnă fâşii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel puţin 50% din suprafaţa culturilor permanente din exploataţie.
(*)În aplicarea cerinței 1, sunt permise lucrările superficiale care nu afectează acoperirea vegetală a terenului sau care lasă pe teren miriștea și resturile vegetale de la cultura anterioară, până la adâncimea de maximum 10 cm, precum: discuirea superficială a miriștii fără întoarcerea brazdei sau afânarea superficială a solului. Lucrarea superficială asigură menținerea umidității solului și formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastră) după recoltarea culturii principale. Lucrarea superficială a solului poate fi realizată după recoltarea culturii aflate în vegetație și înainte de începerea lucrărilor necesare pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi.
(**)Direcțiile pentru Agricultură Județene și a municipiului București (DAJ) sunt responsabile de constatarea condițiilor meteo care nu permit efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului și înființarea culturilor și de emiterea avizului. Avizul se emite pentru suprafețele arabile pentru care fermierii au notificat APIA cu privire la imposibilitatea finalizării lucrărilor în termenul inițial de 3 săptămâni. APIA centralizează suprafețele de teren arabil pentru care s-a făcut notificare, la nivel de județ și trimite centralizatorul la DAJ pentru verificare și confirmare. DAJ confirmă/infirmă manifestarea condițiilor meteorologice nefavorabile.
NOTE: Perioada cea mai sensibilă pentru sol – perioada de vară (15 iunie-30 septembrie) caracterizată prin temperaturi foarte ridicate, lipsa precipitaţiilor, secetă pedologică şi atmosferică, alte fenomene meteo extreme care pot cauza uscarea excesivă a solului şi apariţia fenomenelor de eroziune, degradare şi deşertificare.
Tipuri de derogări aplicabile pentru GAEC 6:
Derogare specifică, în conformitate cu dispozițiile art. 13 alin. (1) paragraful 2 din Regulamentul (UE) 2022/2115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1468: După recoltarea culturii principale, fermierul poate efectua o lucrare superficială a solului care nu afectează acoperirea vegetală a terenului sau care lasă pe teren miriștea și resturile vegetale de la cultura anterioară, până la adâncimea de maximum 10 cm (de exemplu: discuirea superficială a miriștii fără întoarcerea brazdei sau afânarea superficială a solului), asigurând astfel protecția solului prin ruperea capilarității, reducerea pierderilor de apă și formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastră) la suprafața solului.
Derogare temporară, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (2a) din Regulamentul (UE) 2022/2115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1468: În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepția timpului necesar pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi de cel mult 3 săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă o săptămână, în baza avizului emis de autoritatea responsabilă, în cazul în care condițiile meteo nu permit realizarea lucrărilor de pregătire a terenului și înființare a culturilor.
Respectarea cerinţelor GAEC 6 se verifică la nivel de parcelă agricolă.”
3. La domeniul: Clima și mediul, secțiunea Solul (protecție și calitate), GAEC 7 – Rotaţia culturilor pe terenuri arabile, cu excepţia culturilor care cresc sub apă, vom avea următorul cuprins:
„Se aplică o rotație a culturilor pe terenul arabil cel puțin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă.
Prin excepție, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel:
a) o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală;
b1) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) sau
b2) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor.
Pentru suprafețele de teren arabil utilizate pentru culturi multianuale, ierburi și alte plante furajere erbacee, teren lăsat pârloagă, culturi din spațiile protejate (sere și solarii), culturi care cresc sub apă, loturile semincere, cât și suprafețele certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 se consideră realizată rotația culturilor.
2. Fermierii pot respecta standardul GAEC 7 inclusiv prin diversificarea culturilor pe terenul arabil, după cum urmează:
(a) în cazul în care suprafața terenului arabil al unei ferme este cuprinsă între 10 și 30 ha, diversificarea culturilor constă în cultivarea terenului arabil din fermă cu cel puțin două culturi diferite pe terenul arabil respectiv; cultura preponderentă nu trebuie să acopere, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 75 % din terenul arabil respectiv;
(b) în cazul în care suprafața terenului arabil al unei ferme este mai mare de 30 ha, diversificarea culturilor constă în cultivarea terenului arabil din fermă cu cel puțin trei culturi diferite pe terenul arabil respectiv; cultura preponderentă nu trebuie să acopere, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 75 % din terenul arabil, iar principalele două culturi nu trebuie să acopere împreună, la niciun moment pe parcursul anului, mai mult de 95 % din terenul arabil respectiv.
NOTE: Rotația culturilor la nivelul exploatației agricole include culturile înfiintate în toamna anului precedent și culturile înființate în primăvara anului current depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător în cazul exceptiei de la lit. a).
Sunt exceptate de la obligația privind rotația culturilor pe terenul arabil, exploatațiile agricole care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:
a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;
b) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;
c) exploatațiile cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare.
Se consideră că exploatațiile înregistrate și certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) nr. 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului, respectă acest standard GAEC.
Culturi agricole – oricare dintre următoarele: a) o cultură din oricare dintre diferitele genuri definite în clasificarea botanică a culturilor/plantelor; b) o cultură a oricăreia dintre specii în cazul Brassicaceae, Solanaceae și Cucurbitaceae; c) terenuri lăsate pârloagă; d) ierburi sau alte plante furajere erbacee; e) culturi care cresc sub apă. În planul de rotație a culturilor (asolament), soiurile de toamnă și soiurile de primăvară aparținând aceleiași specii, cultivate în scopul producției (culturi de bază sau principale), sunt considerate ca fiind „aceeași cultură”. Pentru exemplificare: culturile de grâu/orz din soiuri de toamnă (înființate toamna) și culturile de grâu/orz din soiuri de primăvară (înființate primăvara) înseamnă aceeași cultură.
Culturi secundare – cultivate în perioada dintre două culturi principale și acoperă întreaga perioadă dintre culturile respective, fără o întrerupere semnificativă. Culturile secundare acoperă solul o perioadă de cel puțin 8 săptămâni după recoltarea culturilor principale și trebuie să fie diferite ca specie față de acestea. Culturile secundare includ și culturile succesive sau culturile duble semănate în vederea recoltării sau a pășunatului.
Culturile secundare introduse în rotație pot fi culturi simple sau amestec de specii de culturi.
Teren lăsat pârloagă – teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menţinut în bune condiţii agricole şi de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreţinere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură şi acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe acelaşi amplasament.
Cultură preponderentă – reprezintă cultura predominantă din punctul de vedere al acoperirii suprafeței de teren arabil.
Tipuri de derogări aplicabile pentru GAEC 7:
Derogare specifică, în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) paragraful 2 din Regulamentul (UE) 2022/2115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1468:
Prin excepție, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală.
Derogare temporară, potrivit dispozițiilor art. 13 alin. (2a) din Regulamentul (UE) 2022/2115, modificat prin Regulamentul (UE) 2024/1468:
Prin excepție, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel:
b1) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) sau
b2) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor.
Respectarea cerinţelor GAEC 7 se verifică la nivel de parcelă agricolă.”
4. La domeniul: Clima și mediul, secțiunea Biodiversitate și peisaj (protecție și calitate), GAEC 8 • Menţinerea elementelor de peisaj • Interzicerea tăierii gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor • Măsuri pentru evitarea speciilor de plante invazive, va fi următorul cuprins:
„1. Se menţin elementele de peisaj (rigole; garduri vii individuale şi grup de rânduri de arbori, inclusiv fâşii împădurite, arbori izolaţi, arbori în aliniament, grup de arbori şi pâlcuri arbustive; terase; movile) existente pe terenul agricol.(*)
2. Este interzisă tăierea gardurilor vii şi a arborilor în perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice (15 martie-31 august).
3. Se iau măsuri pentru evitarea instalării şi extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.
Cerințele se aplică pe toate tipurile de terenuri agricole (teren arabil, pajiști permanente şi culturi permanente).(*)
Elementelor de peisaj înființate prin eco-schemele menționate la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2021/2115, ce vizează angajamente voluntare superioare cerințelor de bază neremunerate, li se aplică obligația menținerii începând cu anul ulterior înființării.
(*)Plante invazive pe terenul agricol – plante cu capacitate mare de extindere, având efect dăunător asupra culturilor agricole, fără a aduce atingere definiţiei «specii invazive» prevăzute la art. 4 pct. 27 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum:
– specii de plante invazive străine de interes ale Uniunii Europene, existente în România, precum, dar fără a se limita la: Ailanthus altissima ”cenușer”, Asclepias syriaca „lapte roşu”, Elodea nuttallii „usturoi nuttall”, Heracleum mantegazzianum „uriaş”, Heracleum sosnowskyi „mucog”, Humulus scandens ”hamei japonez”, Impatiens glandulifera „balsam himalayan”, Ludwigia peploides, Parthenium hysterophorus, Myriophillum aquaticum „clei papagal” (sursa: https://invazive.ccmesi.ro/despre-speciile-invazive/lista-sai-romania/);
– specii de plante invazive dăunătoare covorului ierbos pe pajiştile permanente (prag maxim admis 20% din vegetație/biomasă), precum: Alnus glutinosa (arin negru) puieţi, Amorpha fruticosa (salcâm pitic), Asperula cynanchica (buruiana epilepsiei), Betula pendula (mesteacăn) puieţi, Botriochloa ischaemum (bărboasă), Calamagrostis epigeios (trestioară) etc;
– specii de plante invazive pe terenurile arabile şi pajiştile din regiunile de câmpie şi dealuri joase, precum: cuscuta (Cuscuta campestris), costrei (Sorghum halepense), cornuţi (Xanthium strumarium), ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), lupoaia (Orobanche spp), zârna (Solanum nigrum).
Plante toxice/otrăvitoare, cum ar fi: Ambrosia artemisiifolia (ambrozie), Aconitum tauricum (omag), Adonis vernalis (ruşcuţă), Caltha laeta (calcea calului), Conium maculatum (cucută), Chelidonium majus (rostopască), Equisetum palustre (coada calului), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui), Galega officinalis (ciumărea), Gratiola officinalis (vaninariţa) etc.
Fermierii au obligaţia identificării şi combaterii plantelor invazive şi a plantelor toxice/otrăvitoare existente pe terenul agricol pe care îl administrează. Referinţe: Ghidul fermierului privind condiţionalitatea (versiunea în vigoare), sursa: https://apia.org.ro/materiale-de-informare/
Tăierea gardurilor vii şi a arborilor – înseamnă orice tip de tăiere sau intervenţie asupra gardurilor vii şi a arborilor care ar duce la deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice, precum şi la perturbarea intenţionată a acestora.
Perioada de reproducere şi creştere a păsărilor sălbatice – perioada în care o specie de păsări depune ouă, le cloceşte şi îşi creşte puii până când aceştia sunt capabili să zboare. Fără a aduce atingere restricţiilor din planurile de management şi regulamentele ariilor naturale protejate, perioada de reproducere şi creştere pentru speciile de păsări este 15 martie-31 august, atât în perimetrul ariilor naturale protejate (SCI, SPA), cât şi în afara acestora.
Respectarea cerinţelor GAEC 8 se verifică astfel: cerinţele 1.a) şi 1.b) se verifică la nivel de exploataţie agricolă; cerinţele 2, 3 şi 4 se verifică la nivel de parcelă agricolă.”
