Home Viata la tara Oltenii se gandira sa faca turism de observatie

Oltenii se gandira sa faca turism de observatie

830 views

Consiliul Județean Dolj va dezvolta turismul de observare a multitudinii speciilor de păsări din ariile protejate Bistreț, Confluența Jiu-Dunăre.

Consiliul Județean Dolj, prin Centrul Județean pentru Protecția Naturii, Turism și Dezvoltare Rurală Durabilă (CJPNTDRD), a demarat o serie de proiecte pentru dezvoltarea turismului de observare a multitudinii speciilor de păsări din ariile protejate de importanță internațională Ramsar Bistreț și Confluența Jiu-Dunăre, zonă considerată Delta Dunării mai mică.

Proiectele vizează și informarea, educarea, precum și conștientizarea asupra importanței ariilor protejate și ecoturismului.

CJPNTDRD, instituție publică în subordinea Consiliului Județean Dolj, care are în administrare ariile protejate Coridorul Jiului, Confluența Jiu-Dunăre, Bistreț, Locul fosilifer Drănic și Pădurea Zăval, a realizat un plan de management ca instrument pentru luare ulterioară a deciziilor pentru păstrarea stării de conservare a biodiversității printr-un proiect cu fonduri europene de peste un milion de euro prin care, timp de trei ani, au fost studiate toate speciile și habitatele din această arie.

Directorul CJPNTDRD Dolj, Emilia Florea, a declarat pentru AGERPRES că în cele trei arii protejate s-a stabilit, printre altele, starea de conservare a habitatelor și speciilor.

“Odată luată în administrare de către Consiliul Județean Dolj, aria protejată Coridorul Jiului împreună cu Confluența Jiu-Dunăre, Bistreț, Pădurea Zăval și locul fosilifer Drănic, a fost realizat un plan de management, ca instrument pentru luare ulterioară a deciziilor pentru păstrarea stării de conservare a biodiversității. Planul de management a fost realizat printr-un program european finanțat prin POS-Mediu de peste un milion de euro, prin care timp de trei ani au fost studiate toate speciile și habitatele din această arie: a fost realizată inventarierea, s-a stabilit starea lor de conservare și măsurile pentru păstrarea stării de conservare dacă aceasta este una favorabilă sau pentru îmbunătățirea stării de conservare pentru speciile sau habitatele cărora li s-a atribuit o stare de conservare nefavorabilă, inadecvată. Toate acțiunile și activitățile din planul de management revin în sarcina administratorului care e CJ, care a delegat activitatea de administrare instituției nou înființate CJPNTDRD”, a spus Emilia Florea.

Aria protejată Bistreț care acoperă complexul de lacuri Bistreț 1, Bistreț 2, Cârna și Nasta este un habitat favorabil speciilor de apă și limicole, iar prezența speciilor nu se limitează la limitele formale ale sitului, în unele cazuri, speciile fiind prezente și chiar dependente de habitatele învecinate lacurilor, respectiv întinsurile înmlăștinite favorabile și în realitate alese pentru cuibărit. Astfel de înmlăștiniri sunt dezvoltate, în principal, aval de complexul de lacuri, cu predilecție în zona fostelor orezării. Aici sunt întâlnite peste 40 de specii de păsări printre care pescărelul albastru, eretele de stuf, pescărușul mic, fâsa de câmp, uliul vânăt, stârcul de noapte, acvila țipătoare mică, dumbrăveanca, pelicanul creț, stârcul roșu, cristelul de câmp, pelicanul comun, stârcul galben, ciocănitoarea de stejar, viesparul, rața cu ochi albi, ciocănitoare de grădină, cormoranul mic, buhaiul de baltă, egreta mare, gâsca cu gât roșu, egreta mică, lopătarul, pasărea ogorului, barza albă, ciocârlia de pădure, fluierarul de mlaștină, barza neagră, vulturul șerpar etc.

Arie naturală de protecție specială avifaunistică Confluența Jiu-Dunăre se desfășoară pe o lungime de circa 55 de kilometri, în bazinul inferior al Jiului, în Lunca Jiului, Câmpia Șegarcei și pe terasele de luncă ale Dunării, dezvoltarea mai amplă și compactă a sitului fiind în zona de confluență Jiu-Dunăre, în Lunca Dunării.  Situl se racordează spre aval, cu situl Nisipurile de la Dăbuleni, iar în amonte cu situl Bistreț. Cursul meandrat al Jiului în Câmpia Olteniei și lunca Dunării, multitudinea rețelelor de canale, bălțile, smârcurile și mlaștinile, creează premisele prezenței unor zone umede, habitate importante pentru speciile de păsări.

Pentru implementarea în continuare a activităților din planul de management realizat, CJPNTDRD Dolj intenționează să depună un proiect pentru obținerea unei finanțări europene prin Programul Operațional de Infrastructură Mare — axa 4, proiect prin care vor fi monitorizate speciile inventariate, va fi întărită capacitatea  instituției ca administrator de arii protejate cu logistică pentru observarea speciilor de la distanță și va fi instruit personal în domeniul conservării biodiversității.

“Am constatat că specialiștii care ies de pe băncile facultății nu au pregătire în domeniul conservării biodiversității. Sunt două arii de protecție acvifaunistică cu o multitudine de păsări migratoare, iar din cercetarea făcută anterior specialiștii ne-au spus că zona Bistreț, Confluența Jiu-Dunăre poate fi asimilată cu Delta Dunării mai mică în sensul că multitudinea de specii de păsări care vin în această zonă este foarte mare și ne dorim să punem în valoarea acest specific prin turismul de observare: a merge pe jos și a observa multitudinea de specii de păsări pe care numai în Deltă le poți vedea. Cele două situri — Confluența Jiu-Dunăre și Bistreț sunt zone umede declarate și înregistrate la Secretariatul Ramsar“, a mai spus Emilia Florea.

Potrivit acesteia, la Rast, unde CJ Dolj a ridicat o construcție cu fonduri europene în vederea amenajării unui port, va fi amenajat un centru de informare și educare a tinerei generații pentru turismul de observare, ecoturism și protejarea biodiversității.

“Zona de la Rast ar putea fi folosită ca alternativă la turismul de vară la mare, aici fiind un ostrov cu nisip unde se poate face plajă și putem îmbina cele două activități de informare, educare și conștientizare asupra importanței ariilor protejate și turism. Majoritatea ariilor protejate încearcă să își dezvolte structura de vizitare, pentru că numai dacă cunoști foarte bine o arie protejată știi să o și protejezi. Intenționăm să amenajăm acel loc cu tot felul de elemente din aria protejată, să mergem acolo să facem cursuri cu studenții, cu elevii, cu autoritățile și să le și arătăm ce înseamnă biodiversitatea și cât de bogată este. Noi am mai făcut o companie de conștientizare cu elevii, cu studenții, am mers în zonă, pe jos, cu autocarele, cu autoritățile, dar e prea puțin și trebuie să continue”, a mai spus directorul CJPNTDRD.