Ora de iarnă 2020 – Ziua cu 25 de ore și istoria ei în agricultură

Țările europene au adopatat introducerea orei de vară cu scopul de a beneficia de lumina natural a Soarelui pentru mai mult timp, economisind astfel energie. Acest lucru a fost benefic și celor care lucrau pe vremuri în agricultură. Ora de iarnă, însă, facilita populației să petreacă mai mult timp în propriul cămin, vremea de afară nefiind benefică muncilor exterioare. Cel care s-a gândit prima dată la posibilitatea introducerii acestui tip de orar convenţional a fost un neo-zeelandez pe numele Hudson, în anul 1898.

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată, fiind reintrodusă din 1979.

La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea este inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00.

Trecerea la ora de iarnă de anul acesta se va face în această noapte, ultimul weekend din octombrie, când ora 4:00 o să devină ora 3:00. Este noaptea în care, se spune, „dormim mai mult”, ziua de 25 octombrie fiind cea mai lungă din an, pentru că, practic, are 25 de ore.

În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (față de trei ore când e ora de vară).

În anul 2001, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbările orei, adopătând reglementări prin care să uniformizeze datele – până atunci diferite – la care țările membre schimbau ora. Astfel, s-a decis ca toate statele membre să treacă la ora de vară în ultima duminică din martie și la ora de iarnă în ultima duminică din octombrie.

Din anul 2018 au început discuții cu privire la renunțarea efectivă a schimbării orei, pe motivul că aceasta are efecte adverse asupra oamenilor.

În urma unui sondaj lansat de către Comisia Europeană, la care au răspuns 4.6 milioane de oameni, 84% au fost în favoarea renunțării la sistemul schimbării orei, în timp ce restul de 16% au dorit păstrarea acestuia.

În consecință, Comisia Europeană a propus să se renunțe la schimbarea sezonieră a orei în Europa, oferind statelor membre libertatea de a decide, odată pentru totdeauna, dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă. 

Propunerea de renunţare la schimbarea orei ar fi trebuit să intre în vigoare încă din 2019, dar pentru că unele ţări europene s-au opus, termenul a fost amânat pentru anul 2021: statele care decid să menţină permanent ora de vară ar urma să facă ultima modificare în acest sens în ultima duminică din martie 2021 (27 spre 28 martie 2021), iar cele care preferă să rămână la ora de iarnă (ora standard) vor face modificarea finală în ultima duminică din octombrie 2021 (30 spre 31 octombrie 2021).

În mod normal, țările Uniunii Europene ar fi trebuit să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice. Numai că situația specială apărută în urma crizei provocate de pandemia de coronavirus a schimbat prioritățile.

În orice caz, decizia finală trebuie să o ia Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European. Cele două instituții vor trebui să ajungă la un acord înainte ca propunerea să fie pusă în practică.