Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, cunoscută sub denumirea de Ordonanța „trenuleț”, adoptată recent de Guvernul României, introduce măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar. Cu toate acestea, măsurile au generat controverse semnificative în sectorul agricol, unde fermierii și reprezentanții lor avertizează asupra impactului negativ asupra agriculturii românești.
Problemele semnalate de fermieri
Una dintre principalele preocupări ale fermierilor legată de Ordonanța „trenuleț” este eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din agricultură și industria alimentară. Anterior, angajații din aceste sectoare beneficiau de scutiri specifice de impozit pe venit, menite să sprijine dezvoltarea și competitivitatea agriculturii românești. Eliminarea acestor facilități ar putea duce la creșterea costurilor cu forța de muncă pentru fermieri, afectându-le profitabilitatea într-un context deja dificil, marcat de schimbările climatice și alte provocări economice.
De asemenea, extinderea impozitului special pe construcții, cunoscut și sub denumirea de „taxa pe stâlp”, asupra construcțiilor agricole este văzută ca o povară suplimentară pentru fermieri. Această măsură ar putea descuraja investițiile în infrastructura agricolă, esențială pentru modernizarea și eficientizarea producției.
Opiniile specialiștilor și reprezentanților fermierilor
Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat a transmis o scrisoare deschisă Guvernului, exprimându-și îngrijorarea față de noile măsuri fiscale aduse de Ordonanța „trenuleț”. Aceștia subliniază că, într-un moment în care fermierii se confruntă cu multiple crize, adăugarea unor sarcini fiscale suplimentare ar putea împinge sectorul agricol spre colaps financiar. În scrisoare, se solicită menținerea scutirilor de impozit pe venit pentru angajații din agricultură și scutirea construcțiilor agricole de la plata impozitului special pe construcții.
Sorin Minea, președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta), a avertizat că eliminarea facilităților fiscale în agricultură și industria alimentară va duce la creșterea prețurilor alimentelor, afectând consumatorii și competitivitatea produselor românești pe piața internațională.
Justificarea guvernului
Premierul Marcel Ciolacu a declarat că măsurile adoptate prin Ordonanța „trenuleț” sunt necesare pentru reducerea deficitului bugetar și asigurarea sustenabilității finanțelor publice. El a subliniat că aceste soluții sunt aprobate în contextul în care România și-a asumat, potrivit Planului bugetar pe termen mediu și lung, o traiectorie de reducere a deficitului bugetar de la 7,9% în anul 2024 la sub 3% în anul 2031.
1. Efectele Ordonanței „trenuleț” asupra agricultorului de rând
Creșterea costurilor cu forța de muncă
- Eliminarea scutirilor fiscale pentru angajații din agricultură va duce la creșterea salariilor brute necesare pentru a menține nivelul net anterior.
- Agricultorii cu terenuri mici-medii, care de multe ori depind de câțiva angajați sezonieri pentru lucrările de semănat, recoltat sau irigații, vor resimți direct această presiune financiară.
Povara suplimentară a taxelor
- Aplicarea impozitului pe construcțiile agricole (ex. silozuri, sere, depozite) înseamnă cheltuieli suplimentare pentru agricultorii care au investit în modernizare.
- Cei care plănuiau să își extindă infrastructura ar putea amâna investițiile din cauza noilor taxe.
Scăderea competitivității
- Micii fermieri, care deja se confruntă cu dificultăți în accesarea piețelor de desfacere din cauza concurenței cu marii producători sau cu importurile, ar putea fi forțați să crească prețurile. Aceasta le-ar diminua competitivitatea pe piață.
Risc de abandon al terenurilor agricole
- Dacă multe din costurile de producție devin prea mari, unii fermieri ar putea considera că agricultura nu mai este viabilă economic, alegând să abandoneze terenurile sau să le vândă, ceea ce poate duce la reducerea suprafeței cultivate.
2. Efectele potențiale asupra populației
Creșterea prețurilor la alimente
- În cazul în care fermierii își transferă costurile suplimentare în prețul produselor, populația va resimți direct acest impact prin creșterea prețurilor la alimente.
- Produsele locale ar putea deveni mai scumpe decât cele importate, ceea ce ar putea reduce consumul acestora, afectând și mai mult fermierii locali.
Reducerea diversității alimentare
- Micii fermieri joacă un rol esențial în furnizarea de produse locale proaspete, diversificate, precum legume, fructe sau lactate. Dacă aceștia își reduc activitatea sau ies de pe piață, consumatorii ar putea pierde accesul la astfel de produse.
Securitatea alimentară în pericol
- Agricultura micilor fermieri contribuie la securitatea alimentară națională. Dacă aceștia sunt descurajați să producă, România ar putea deveni mult mai dependentă de importuri. Acest lucru expune populația la riscuri legate de fluctuațiile de prețuri pe piețele externe sau de crizele internaționale de aprovizionare.
Efecte sociale
- În mediul rural, agricultura reprezintă principala sursă de venit pentru multe familii. Dacă micii fermieri suferă pierderi economice, acest lucru poate duce la migrarea spre orașe, creșterea șomajului, la depopularea și mai mare a satelor.
Concluzie
Pe termen scurt, Ordonanța „Trenuleț” ar putea reduce veniturile fermierilor și crește povara fiscală, afectând agricultura de subzistență și semi-comercială. Pe termen lung, efectele asupra populației generale includ creșterea prețurilor alimentelor, reducerea diversității și a securității alimentare, precum și posibilele dezechilibre sociale în zonele rurale.
Este esențial ca autoritățile să ia în considerare aceste efecte și să identifice soluții care să sprijine micii fermieri, prevenind destabilizarea sectorului agricol și protejând populația de consecințe economice și sociale nefaste.
