Problema împăduririi este una din ce în ce mai discutată în sectorul agricol românesc, mai ales în condițiile în care zonele de sud și sud-est ale țării noastre se confruntă cu un fenomen de deșertificare din ce în ce mai accentuat. Deși fermierii au avut la dispoziție o măsură de sprijin pentru prima împădurire, condițiile aproape imposibil de îndeplini au făcut ca interesul fermierilor pentru un astfel de demers să fie infim. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, realizatorul Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu ministrul mediului, Tanczos Barna, care a prezentat o nouă viziune în privința împăduririlor, prin care fermierii ar urma să primească subvenții mai mari pentru suprafețele împădurite, comparabile cu cele pentru terenurile agricole.
”În cadrul PNRR, vreau să facem un sistem flexibil, ușor de implementat, bazat mai mult pe regulile de la APIA, decât pe regulile de la RNP (Regia Națională a Pădurilor – n.r.) sau din zona forestieră, pentru că sunt două măsuri gestionate în momentul de față de APIA, pe principii mai mult de exploatare forestieră decât de exploatare agricolă, iar cele două măsuri n-au dus la rezultate, n-au adus suprafețe semnificative de terenuri care să fie împădurite.
Măsura 8.1 gestionată de APIA este o măsură cu intenții bune, dar detaliile au împiedicat practic fermierii să participe la prima împădurire prin acest program. Această măsură presupune deținerea în proprietate a terenului sau să fie la dispoziția aplicantului pe o perioadă de 14 ani, care este o perioadă foarte lungă, iar în această perioadă fermierul pierde foarte mult, dacă compară veniturile realizate pe un teren agricol cu veniturile realizate pe un teren agricol împădurit.
Noi, împreună cu Ministerul Agriculturii, am stabilit că după ce facem aceste plantări din PNRR, venim cu o ecoschemă care continuă finanțarea pe acea suprafață împădurită și vine cu sume similare cu sumele care sunt plătite pentru terenurile agricole an de an. Pentru că astfel, fermierul după ce primește sprijinul pentru plantare, are siguranța că în următorii 7-10 ani realizează aceleași venituri ca și cum ar fi în exploatare agricolă terenul respectiv. În funcție de specie, după 15-20 de ani poate să aibă primele venituri din exploatarea masei lemnoase”, a precizat Tanczos Barna pentru AGRO TV.
În viziunea ministrului mediului, împădurirea trebuie să aibă la bază un calcul economic, prin care fermierii să fie siguri că nu vor pierde din venituri pe termen lung atunci când împăduresc terenurile.
”Dacă noi nu acceptăm că împădurirea trebuie să aibă la bază un calcul economic, dacă avem impresia că doar inima ne va conduce la aceste fapte mărețe de creștere a suprafeței împădurite, greșim. Trebuie cointeresați și fermierii și toți proprietarii de terenuri. Dacă noi vrem să facem ceva în interesul mediului înconjurător, trebuie să realizăm că acest lucru costă. Protecția mediului costă, realizarea de perdele forestiere costă. Pentru proprietarul de teren agricol trebuie să existe un plan de afaceri, un plan pe termen lung prin care el să fie sigur că nu pierde veniturile pe care le-ar avea dacă terenul ar rămâne în circuitul agricol”, a explicat Tanczos Barna.
Potrivit ministrului mediului, atât în zona de sud, cât și în Moldova, este nevoie de zeci de mii de hectare de teren care să fie împădurite pentru a combate fenomenul de deșertificare.
”Mai ales în zona de sud și zona Moldovei, vom avea nevoie de zeci de mii de hectare care să vină benevol în acest program, iar pentru acest lucru va exista o colaborare strânsă cu domnul ministru Oros. Am început deja discuțiile cu specialiștii din Ministerul Agriculturii pe ecoscheme, pregătim aceste ecoscheme care odată cu intrarea în vigoare a PNS încep să fie plătibile, iar pe partea Ministerului Mediului asigurăm un cadru mai flexibil prin care aceste zeci de mii de hectare să fie împădurite”, a mai precizat ministrul mediului pentru AGRO TV.
